Vă contactez, în primul rînd, pentru a le comunica românilor din Toscana disponibilitatea mea de a colabora la evenimente culturale pe care asociaţiile româneşti din teritoriu (eventual în parteneriat cu instituţii italiene) le vor organiza în viitor. Intenţia este aceea de a contribui prin competenţele mele la viaţa culturală a comunităţilor româneşti, la proiectarea şi realizarea unor iniţiative de calitate, de natură să producă un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii italiene, si care să conducă în acelaşi timp la consolidarea unei cunoaşteri cît mai adecvate şi autentice a valorilor noastre în Italia.
Pe de altă parte, le transmit pe această cale, deopotrivă tinerilor români şi italieni, cititori ai blogului “La comunità romena in Italia”, mesajul că la Universitatea din Pisa există de foarte mult timp o Catedră prestigioasă de Limba şi Literatura Română, care primeşte an de an înscrieri din partea elevilor care optează pentru studii superioare umanistice, mai exact, pentru specializările oferite de Departamentele unde se studiază limbi şi literaturi străine, precum cel în care îmi desfăşor eu insămi activitatea: Departamentul de Filologie, Literatură si Lingvistică. Din simplele contacte cotidiene cu oamenii pe care-i întîlnesc, am înţeles că foarte puţini au aflat despre existenţa acestei discipline din cadrul ofertei de cursuri de la Universitatea din Pisa.
Avantajele alegerii unui parcurs universitar în care vor include Limba si Literatura Română sînt – după părerea mea – multiple, fie că este vorba de tineri de origine română, fie italiană.
Toţi pot găsi oportunitatea de a-şi fructifica pe piaţa muncii competenţele şi abilităţile însuşite în timpul studiilor, întrucît în ultimii mai bine de 25 de ani relaţiile economice, dar şi de alt gen, dintre România şi Italia, au creat în mod treptat posibilităţi cu totul remarcabile, foarte diversificate, de a pune în practică şi de a valoriza competenţe teoretice, abilităţi practice, construind astfel proiecte profesionale şi personale de succes, într-o gamă foarte extinsă de domenii de activitate.
Românii sînt, în mod evident, avantajaţi într-un astfel de parcurs universitar. Dacă în materie de Literatură Română cunosc poate un număr restrîns de teme şi aspecte (unii dintre ei fiind crescuţi şi formaţi în Italia), pentru materia Limba Română atuurile şi bagajul lor de cunoştinţe de tip lingvistic (dobîndit în familie sau pe durata primelor cicluri de şcolarizare efectuate în România, în anumite cazuri, chiar completate pînă la nivel liceal) îi vor ajuta să susţină cu uşurinţă şi cu rezultate foarte bune examenele prevăzute în programele de studii.
Pentru studenţii români, ca şi italieni, apropierea de literatura unei ţări cu adînci rădăcini culturale europene le-ar permite să studieze în mod comparativ numeroase teme şi fenomene literare aşa-zis transversale. Doar dacă ne gîndim la Secolul XX, s-ar putea include, de pildă, într-un cadru coerent şi articulat, reprezentanţii cei mai importanţi şi operele care ilustrează principalele mişcări şi tendinţe literare:
– Modernismul (precedat de influenţe post-simboliste franceze foarte interesante), avangarda română şi relaţiile ei deosebit de extinse cu Futurismul italian, precum şi cu Dadaismul, Cubismul literar, Expresionismul şi Suprarealismul, altfel spus, cele mai contestatoare formule, care au revoluţionat din temelii cultura europeană din primele decenii ale veacului trecut, ajungînd pînă la literatura contemporană şi actuală, marcată de experimentalismul şi de noutatea tematică a postmodernismului, în care, cu siguranţă, ne regăsim, noi, indivizi alienaţi ai erei consumismului şi ai societăţii de masă… Intreaga literatură a secolului pune, de asemenea, în discuţie aspecte care reflectă specificitatea culturii române, propunînd şi reluarea multor teme şi procedee care ţin de tradiţia literară.
– În plus, subiecte precum cenzura din timpul dictaturii comuniste (1948-1989), exilul intelectualilor români (printre aceştia numărîndu-se personalităţi de talie internaţională ca Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Dumitru Țepeneag, Norman Manea, Matei Vişniec) şi, în paralel, disidenţa politică şi literară a conaţionalilor rămaşi în patrie (Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu, Ştefan Augustin Doinaş etc.), precum şi memoria deportării (parte integrantă din marea literatură a Holocaustului), toate acestea fiind teme deosebit de interesante şi atractive, ar putea să le ofere studenţilor ocazia de a-şi lărgi orizontul de cunoaştere spre perspective şi tematici noi, comune literaturilor care le sînt deja familiare – engleză, franceză, spaniolă –, şi dîndu-le, în acelaşi timp, posibilitatea de a descoperi aspecte ale diversităţii marcate ce caracterizează o cultură şi o zonă geografică mai puţin cunoscută, situată adică în Europa de Est, care se exprimă într-o limbă romanică, neolatină, incluzînd totuşi şi o componentă slavă destul de consistentă.
Desigur, suscită un interes deosebit pentru o asemenea materie de studiu faptul că România este pe deplin o ţară integrată din anul 2007 în structurile Uniunii Europene, ale cărei proiecte şi aspiraţii profunde le împărtăşeşte întru totul.
Pentru temele pe care le-am enumerat sintetic (şi cărora, desigur, li s-ar putea alătura altele la fel de fascinante) avem traduceri excelente în limba italiană – unele dintre ele realizate chiar de profesori ai Universităţii din Pisa –, disponibile în volume uşor de procurat din biblioteci, ca şi de pe piaţa editorială din Italia.
Pentru informaţii suplimentare şi pentru clarificări ulterioare, referitoare la organizarea disciplinei Limba şi Literatura Română la Universitatea noastră, se pun la dispoziţia celor interesaţi următoarele date de contact:
Dott.ssa Emilia David
Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica
Università di Pisa
Palazzo Matteucci, Piazza Torricelli 2, stanza 8
56126 Pisa
tel.: +39.050.221.51.77
cell.: +39 340.346.0341
e-mail: emilia.david@unipi.it
http://unimap.unipi.it/cercapersone/dettaglio.php?ri=98484&template=dettaglio3.tpl
Nessun commento:
Posta un commento