Românii din sud o duc mai rău decât cei din nord

Autori Delia Coşereanu , Iulia Maximinian
Data: 6 apr 2009

Conaţionalii se află atât în zonele sărace, cât şi în cele puternic industrializate ale Peninsulei. Pentru a evidenţia deosebirile dintre extremele economice ale Italiei, am comparat salariile şi cheltuielile a două familii de români din nord şi din sud.

Palermo: Seara, pentru a se relaxa, întreaga familie se adună în camera copiilor Foto: I. MAXIMINIAN

Marius Valentin Dragu (32 de ani), soţia sa, Ionela Iulia Dragu (34 de ani) şi cei trei copii ai lor, Cristian, 12 ani, Anamaria, 7 ani, şi Ionuţ, 5 ani, locuiesc la Palermo, în sudul Italiei. Iulia este casnică, iar Marius munceşte la şantierul naval, unde se ocupă de instalaţii şi sudură.

După doi ani de lucru la negru, anul acesta Marius a semnat un contract de muncă, a obţinut rezidenţa, iar în scurt timp el şi familia sa vor primi acte italiene.

Simona Serediuc (29 de ani) locuieşte la Torino, în nordul Italiei, din 2003, împreună cu soţul ei, Sorin, care are aceeaşi vârstă. Ei au un băiat de 2 ani, Sebastian, care s-a născut şi a crescut în Italia. Sorin, originar din Burdujeni, Suceava, a obţinut un contract de muncă în 2005.

În prezent, bărbatul lucrează ca sudor în localitatea Beinasco, lângă Torino. Despre începuturile de clandestin, Simona povesteşte: „Locuiam într-o casă cu patru camere, asigurată de patronul soţului meu, în care eram eu şi opt băieţi, marocani şi italieni, muncitori la aceeaşi firmă”.

Aceeaşi profesie, salarii diferite

Bărbaţii din ambele familii lucrează în prezent ca sudori, iar femeile sunt casnice. Deosebirea constă în numărul de copii, familia din Palermo având trei, în timp ce torinezii au unul singur.

În sud, familia Dragu are un venit lunar de 2.161 de euro: salariul lui Marius, de 1.200 de euro, alocaţiile copiilor, 381 de euro, ajutorul social pentru mamă, 300 de euro şi bursele de excelenţă ale copiilor care merg la şcoală, de 280 euro.

Chiria şi întreţinerea costă 500 de euro pe lună, iar alţi 450 de euro ajung lunar în România pentru o rată bancară. Mâncarea îi costă 400 de euro pe lună. „Nu ducem grija zilei de mâine. Cu 2.000 de euro lunar trăim normal, dar nu putem economisi”, spune Marius.

Torino: Familia Serediuc economiseşte lunar Foto: D. COŞEREANU

În nord, familia Serediuc se bazează lunar pe suma de 2.337 de euro, provenită din câștigurile de circa 2.200 euro a lui Sorin şi alocaţia de 137 de euro a copilului. Pentru alimente, familia cheltuieşte cam 700 de euro lunar, iar chiria este de 420 de euro, plus 200 de euro pentru întreţinere.

După perioada foarte dificilă de început a vieţii lor de imigranţi în Peninsulă, membrii familiei Serediuc au reuşit să economisească bani pentru a începe construcţia unei locuinţe în România.

Nivel de trai diferit

Diferenţele dintre sudul sărac al Italiei şi nordul care dă tonul economiei ţării se reflectă mai ales în salariile membrilor celor două familii. Dacă la Palermo Marius câştigă 1.200 de euro, la Torino, Sorin poate ajunge la o sumă aproape dublă. Astfel, în condiţiile în care cheltuielile de chirie şi întreţinere nu diferă semnificativ, cei din nord îşi pot permite să facă şi mici economii.

Mâncarea este singura categorie de cheltuieli care îi avantajează pe rezidenţii din sud. „Reuşim să ne descurcăm şi cu bani mai puţini. La piaţă totul este mai ieftin decât în magazine“, ne spune Marius.

Sursa: Adevarul.

Românii de peste graniţă trimit cu 10% mai puţini bani decât până acum

ANALIZĂ
Banii trimişi de căpşunari, mai puţini cu 1,5 milioane euro pe zi
06 APRILIE 2009

Spania şi Italia, aflate în recesiune, sunt responsabile pentru până la 90% din totalul banilor trimişi acasă de români

Anul trecut, România a primit de la cei care lucrează în străinătate 8,7 miliarde de euro, aproape cât toate investiţiile străine directe făcute la noi în ţară

În Spania şi Italia constructorii români nu-şi mai găsesc de lucru Foto: Reuters
România a depins în ultimii ani din ce în ce mai mult de banii trimişi acasă de cei plecaţi să lucreze peste graniţă. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă circa 8,7 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de cifra de 7,16 miliarde de euro din 2007, conform datelor BNR. Altfel spus, românii plecaţi afară au adus României aproape la fel de mulţi bani cât au adus investitorii străini, prin investiţii străine directe, care au atins anul trecut un nivel record de circa 9 miliarde de euro.

În ultimele luni ale anului trecut, remiterile au fost în creştere faţă de perioada similară a lui 2007, spre surprinderea economiştilor români. Ei au subliniat însă că situaţia va fi cu totul alta de la începutul acestui an. În ianuarie, nivelul lor a scăzut cu 10%, de la 536 de milioane de euro la doar 483 de milioane, scăderea zilnică fiind de peste 1,5 milioane de euro.

Cu 30-50 de euro mai puţin pe fiecare mandat

La nivel individual, scăderea echivalează cu 30-50 de euro mai puţin pe fiecare mandat de trimitere a banilor către rudele de acasă, luând în considerare numai sumele trimise, deci fără a lua în calcul faptul că din ce în ce mai puţini români de peste graniţă mai trimit bani acasă.

„În 2009, comparativ cu 2008, se înregistrează o scădere de circa 10-15 % a mediei de transfer. În 2008 mediile de transfer erau de circa 380 euro pentru Italia şi de circa 360 euro pentru cele trimise din Spania. Chiar dacă aceste cifre fac referire strictă la situaţia Smith & Smith, credem că, statistic, şi celelalte companii de transfer de bani înregistrează medii asemănătoare”, a declarat pentru Gândul Adrian Vladimir Ciorcăşel, director general al companiei de transferuri de bani Smith&Smith. El ne-a precizat că, dacă se ia în considerare o scădere medie de 10% a valorii sumelor tranzacţionate, circa 12-13% ar fi ponderea sumelor din Spania şi de 8-9% a celor din Italia. În timp ce oficialii BNR susţin că anul acesta economia românească va scădea cu circa 1,5%, scenariul FMI care prevede o contracţie de 4% fiind cel mai pesimist, în Spania situaţia este mult mai grea. Economia spaniolă ar putea scădea cu 3% anul acesta în timp ce în Italia ar putea ajunge la 2,6%, după ce în toamna anului trecut italienii au intrat oficial în recesiune, PIB-ul local scăzând cu 1%, fiind cea mai proastă performanţă din ultimii 34 de ani.

Starea proastă în care se află cele două mari economii europene ne va afecta vizibil, cele două state fiind responsabile pentru până la 90% din totalul banilor trimişi acasă de muncitorii plecaţi în străinătate.
„Dacă vorbim despre culoarul etnic spre România, transferurile transfrontaliere din Italia şi Spania reprezintă, cumulat, circa 85-90% (47-50% Italia şi 38-40% Spania). Restul de 10-15% reprezintă tranzacţii din Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Cipru, Israel, Portugalia, Franţa, Belgia - state în care se regăsesc cetăţeni români ce fac parte din „diaspora economică“. Tranzacţiile din state ca Germania, Statele Unite etc. au, în mare parte, un caracter incidental”, spune Ciorcăşel. În ceea ce priveşte comisioanele medii cerute de firmele specializate pe acest tip de transfer de bani, acestea variază între 2,5%-4% pentru firmele ”low-cost” şi 4%-7% pentru serviciile cu prezenţă mondială. (V.R.)

Sursa: Gandul.

La difficile integrazione dei romeni vista dalla loro parte

Cultura

IMMIGRATI/ La difficile integrazione dei romeni vista dalla loro parte
INT. Violeta Barbu
sabato 4 aprile 2009

Concludiamo la nostra piccola inchiesta sulla Romania con una voce proveniente da quel paese, quella della professoressa Violeta Barbu, dell’Università di Bucarest.


Come sono percepite in Romania le ricorrenti notizie di cronaca nera che vedono protagonisti in Italia persone del vostro paese?

La percezione della cronaca nera italiana che ha come protagoniste persone di cittadinanza romena dipende dai messaggi trasmessi dai mass/media romeni e dai commenti aggiunti dai politici romeni. Si possono perciò individuare diversi elementi di questa percezione. Quello dominante è la manipolazione politica, frutto di un’insistenza ostinata dei media italiana sui casi romeni, quando la percentuale dei delinquenti romeni nelle statistiche della criminalità non giustificano tale insistenza. La delinquenza romena sarebbe un “capro espiatorio” per altre paure che attraversano la società italiana: la crisi, la mancanza di sicurezza, la xenofobia. Il secondo elemento è l’imbarazzo. All’opinione pubblica romena sembra chiaro che la maggior parte dei reati gravi sia commessa dai cittadini romeni d’etnie rom, pero fare la distinzione fra etnici romeni ed etnici rom non è una scusa, a parte il fatto che non sia giusto di punto di visto della correttezza politica. Da ultimo, emerge un sentimento di grande frustrazione rispetto ai sforzi concreti che le autorità romene dovrebbero fare in questa vicenda.

Come mai l’integrazione in Italia appare così difficoltosa?

Rispetto ad altri paesi dove l’immigrazione romena è forte, Spagna per esempio, dove sono registrati 800 000 romeni integrati senza difficoltà, per noi (i romeni della Romania) risulta ovvio che la differenza maggiore viene data dalla disfunctionalita del sistema italiano: autorità, polizia, giustizia e probabilmente da una storia diversa della convivenza con la diversità. In Italia, le persone portate alla delinquenza provenienti della Romania hanno trovato lo stesso livello di permissività che c’è nel loro paese d’origine (incoerenza nella posizione dei politici che oscillano tra estremismo e indifferenza, connivenza con la polizia, lassismo giuridico, buchi nell codice di procedura penale eccetera). Nonostante una forte cultura cattolica di accoglienza che caratterizza la Spagna e Italia, la società italiana non sembra preparata a ricevere un flusso importante d’emmigrazzione straniera. Mentre la Spagna gestisce meglio questa accoglienza storicamente radicata nel suo ex impero coloniale, Italia sembra traumatizzata della presenza massiccia e inaspettata dei romeni, albanesi, marocchini eccetera. Le politiche d’integrazione sviluppate da lungo tempo da paesi come la Francia e la Germania non sono sull’agenda politica delle autorità italiane. Invece, si reagisce addirittura con delle misure non coordinate tra vari ministeri e le autorità locale, senza guardare all’esperienza positiva dei paesi vicini. La Francia e “terra d’accoglienza” per gente proveniente non soltanto dagli stati europei, ma dall’Africa e dall’Asia, in altre parole extracomunitari. La Germania ha accolto nei anni 70/80 4 milioni di turchi e 2 milioni di balcanici, sopratutto serbi, sviluppando politiche di integrazione positiva, , programmi sociali e culturali mirati, protezione sociale.

L’ingresso nell’Unione Europea che tipo di trasformazioni culturali ha prodotto?

Un notevole cambiamento culturale è la libera circolazione delle persone. L’immigrazione per lavoro e stata la maggior trasformazione culturale, con benefici e costi. I benefici sono di ordine economico e sociale. Dalle regioni meno sviluppate della Romania, la gente si è messa in movimento a cercare un lavoro nei paesi occidentali o vicini (Ungheria). I soldi mandati a casa sono entrati in circuito di consumo, ma anche in investimenti in alloggio, automobile, e anche per mettere in piedi piccoli imprese. La cultura del lavoro si è migliorata, le persone sono tornate portando con loro un’esperienza milgiore. I costi si registrano sopratutto nelle famiglie spezzate e nei bambini abbandonati coi nonni, parenti o vicini di casa.

Come valuta la situazione del cristianesimo, e del cattolicesimo in particolare, nel suo paese?

Secondo i sondaggi, il 90 per cento del popolo romeno si dichiara credente. La Chiesa Ortodossa è un’istituzione che gode di alta stima; la maggior parte della popolazione (84%) appartiene a questa confessione. I cattolici (romeni, ungheresi e tedeschi) non superano 8%. La Chiesa Ortodossa è onnipresente nello spazio pubblico. Negli ultimi anni, l’ortodossia ha fatto sforzi per aggiornare la sua posizione nella società, attraverso l’impegno sociale, le opere di carità, la dottrina sociale. L’insegnamento della religione è opzionale nelle scuola pubblica e non c’è un insegnamento alternativo confessionale privato. I cattolici hanno liberta di culto, ma in realtà sono emarginati nella vita pubblica. Più difficile è la situazione dei cristiani greco-cattolici (ortodossi uniti alla Chiesa Romana). Questa comunità è stata soppressa durante il regime comunista, i suoi beni confiscati e tutto l’episcopato imprigionato. La Chiesa greco-cattolica di Romania non ha ancora ricevuto le sue chiese confiscate in favore della Chiesa Ortodossa. Il nuovo progetto di legge del culto religioso in dibattito al parlamento non corregge questo abuso.

Fonte: Il Sussidiario.

Leggi anche:

Lettera aperta agli amici romeni

«Romeno ti ammazzo», giovani chiusi in cella

Uccise un rumeno in fuga. La Procura: fu un incidente

Rapinavano passanti nel centro di Pistoia dopo averli picchiati a sangue

Citeste si:

Teoria unui psiholog italian: Violenta genetica a decreteilor - cauza delictelor comise de romani in Italia

Ionel Vrenghea: „Am luat bătaie pentru că vorbeam româneşte“

Italia: Linie de autobuz doar pentru imigranţi

Pellegrinaggio a San Paolo dei romeni ortodossi di Roma

04/04/2009

Più di un centinaio di cristiani della parrocchia di Roma del Patriarcato romeno ortodosso, sono venuti oggi pellegrini nella Basilica papale di San Paolo fuori le Mura e, dopo aver venerato il Sepolcro dell’Apostolo, hanno partecipato alla celebrazione della Divina Liturgia presieduta dal loro parroco, padre Bogdan Petre, nella cappella di Santo Stefano Protomartine, la più capiente del transetto. Sull’altare egli aveva collocato l’icona dei Santi Pietro e Paolo fra quelle di Gesù e della Madre di Dio. Grande il fervore di canti e preghiere espresso dal gruppo nel quale si notavano intere famiglie. Come grande, come tutti i sabati, è stata l'attesa dell'arrivo in Basilica dei fedeli del Cammino neocatecumenale, il cui pellegrinaggio dal quadriportico all'ipogeo è accompagnato da canti di gioia al suono delle chitarre. E’ tradizione delle comunità neocatecumenali di tutto il mondo, nel contesto del loro “itinerario di fede", di venire a Roma in pellegrinaggio alle Tombe dei Santi Pietro e Paolo e dei martiri cristiani. La scorsa domenica inoltre, un gruppo delle Comunità neocatecumenali di San Leonardo Murialdo, impegnate - come tutte le comunità del mondo - in questa Quaresima nell’ annuncio del Vangelo per le strade, ha svolto la missione dinanzi alla Basilica di San Paolo che cade nel territorio della loro parrocchia, animandola con canti e danze. (A cura di Graziano Motta)

Fonte: Radio Vaticana.

Nasce a Udine "Europa" Sodalizio interculturale italo/romeno

IMMIGRAZIONE - NASCE A UDINE "EUROPA" SODALIZIO INTERCULTURALE ITALO/ROMENO - PROSSIMI GEMELLAGGI FRA LE CITTA' ROMENE E FRIULANE
(2009-04-03)

Mediare le diverse esigenze tra la comunità italiana e quella rumena, offrire servizi utili per i cittadini romeni che arrivano in città facilitandone l’integrazione e semplificando, ove possibile, le pratiche burocratiche per la ricerca di una casa, di lavoro o semplicemente fornendo contatti tra diverse associazioni culturali e sportive. Il tutto in stretta collaborazione con le istituzioni e i diversi ministeri interessati dei due Paesi. Sono questi gli obiettivi dell’associazione culturale “Europa”, che proprio domani, 4 aprile, inaugurerà la sua prima sede nazionale a Udine.

La presentazione e la cerimonia di saluto tra le varie autorità è in programma per alle 14.30 nel palazzo della Contadinanza sul colle di castello di Udine. Ricco il parterre di invitati, tra cui il senatore Viorel Badea, già Vicepresidente Commissione Esteri del Senato della Repubblica Romena e vice presidente della Camera di Commercio di Bucarest, l’on. Gabriel William Brinza, segretario Commissione parlamentare Affari Romeni in Italia, Radu Octavian Dobre, Console Romeno presso il Consolato di Trieste, Elena Basescu, figlia del presidente della Repubblica Romena.

A fare gli onori di casa ci saranno il sindaco di Udine, Furio Honsell, il vicesindaco, Vincenzo Martines e l’assessore provinciale alle Attività Sportive, Mario Virgili. Confermata anche la presenza a Udine anche dell’attrice Ramona Badescu, nominata consigliere del sindaco di Roma per i rapporti con la comunità romena.

“La sede che inauguriamo domani a Udine – spiega Mauro Chirizzi, responsabile per le relazioni esterne del sodalizio italo-romeno “Europa” – sarà la prima di molte altre che intendiamo aprire nel resto d’Italia e sarà proprio questa a coordinare in futuro tutte le altre. Abbiamo scelto il capoluogo friulano – chiarisce – perché questa regione, proprio per la sua posizione geografica, rappresenta il primo punto di arrivo dei flussi migratori dell’est europeo”.

Tra gli obiettivi dell’associazione, che ha voluto coniare per domani lo slogan “Udine porta d’Oriente”, c’è quello di creare una collaborazione proficua e continuativa tra la cittadinanza udinese e le comunità immigrate e, tra queste, in special modo quella romena, avviando anche procedure per la realizzazione di gemellaggi tra le città del Friuli Venezia Giulia e quelle della Romania.

Dopo l’incontro con le autorità in castello, alle 16.30 è prevista l’inaugurazione ufficiale della sede dell’associazione “Europa” in viale Venezia 494/6, con rinfresco offerto ai presenti. (03/04/2009-ITL/ITNET)

Fonte: Italian Network.

Monsignor Monari risponde alla lettera di 400 romeni

«La vostra povertà sociale è insopportabile»

di MARIO PARI
— BRESCIA —
2009-04-03

HANNO SCRITTO in 400 al vescovo, per ribadire il loro «cara Italia», che si traduce in un «vogliamo bene a questa nazione, non siamo criminali». Sono cittadini romeni residenti nel bresciano e il destinatario è Monsignor Luciano Monari, vescovo di Brescia. E il vescovo ha risposto, mostrando una volta di più quella sensibilità verso i temi dell’immigrazione che ha già contraddistinto la sua attività pastorale dall’arrivo nel bresciano. Non bisogna, infatti, dimenticare che proprio Monsignor Monari è stato uno dei più fervidi sostenitori della necessità di rivedere i criteri adottati dall’amministrazione comunale per l’elargizione del bonus bebè. Criteri che, fino a quando non è intervenuto il tribunale del lavoro di Brescia, prevedevano l’assegnazione solo a famiglie con almeno un componente italiano. Il presule, nell’articolata lettera di risposta, tocca diversi aspetti della questione.

«PROVO A IMMAGINARE - scrive Monari parlando degli immigrati romeni - che cosa significhi per tutte queste persone sentirsi addosso un sospetto: romeno, dunque... andare per la strada e temere di far capire agli altri di essere romeni: dover tentare di camuffare la propria identità; è una forma di povertà sociale insopportabile in una società civile come la nostra». Monsignor Monari, poi, soffermandosi sulle indicazioni che emergono dalla parola di Dio, spiega, tra l’altro che «Per quanto riguarda le comunità cristiane, non ci sono dubbi o esitazioni. La regola è quella che San Paolo ha scritto ai Colossesi: non vi è greco o giudeo, circoncisione o incirconcisione, barbaro, scita, schiavo, libero, ma Cristo è nato in tutti noi».

INFINE MONSIGNOR Monari s’interroga sulle responsabilità che gli impone il suo essere cittadino italiano. «Come cittadino italiano partecipe e responsabile in uno stato che si qualifica di diritto, sono chiamato a riconoscere a ciascuno i diritti sanciti dalla Costituzione senza lasciarmi influenzare da pregiudizi, discriminazioni, preferenze. È pura illusione pensare di poter negare agli altri qualche diritto rimanendone titolare io stesso; navighiamo su un’unica barca che galleggia o affonda per tutti».

Fonte: Il Giorno.

La 26 de ani, designer pentru Fiat

Autor: Elena Halcu
Data: 3 apr 2009

Timp de doi ani, Alga Zaharescu, de 26 de ani, originară din Piatra Neamţ, a lucrat alături de ceilalţi designeri de la Fiat pentru proiectarea vehiculului utilitar „Fiorino”. Ea este singura româncă din echipa de designeri a marii fabrici italiene de autoturisme.

Alga Zaharescu Foto: E.Halcu

Tânăra a sosit la Torino în urmă cu opt ani, după terminarea Liceului de Artă din Piatra Neamţ. „M-am înscris la Institutul European de Design (IED), secţia «Transport», unde am fost şi singura fată din grupă”, povesteşte Alga.

IED este una dintre principalele şcoli private din Italia profilate pe design şi multimedia. Şcoala este considerată o pepinieră a Fiatului, deoarece mulţi dintre absolvenţi ajung să lucreze pentru colosul automobilistic italian.

Alga a lucrat iniţial pentru alte firme, după care a fost remarcată de către Fiat şi angajată în echipa de proiectanţi, la departamentul specializat în interioare de maşini.

„Este o senzaţie plăcută pentru mine să văd maşina pe stradă şi să spun că am participat la crearea ei. Este o mare realizare, mai ales că sunt la începutul carierei şi mai am multe de învăţat”, spune Alga.

Următorul proiect la care va lucra este maşina care va înlocui actualul model „Multipla”. Alga a moştenit calităţile artistice de la mama sa, Mariana Papară. Aceasta din urmă este recunoscută de comunitatea artistică italiană pentru calitatea operelor sale.

Sursa: Adevarul.

Delegazione universitaria romena al Consiglio regionale del Lazio

2 aprile 2009

Immigrazione romena: delegazione universitaria romena al Consiglio regionale del Lazio per parlare di immigrazione.
Allo studio forme di collaborazione.

Il Presidente del consiglio regionale del Lazio, Guido Milana, ha incontrato ieri a Roma una delegazione della facoltà di Scienze politiche dell'Università romena di Oradea, in Transilvania, guidata dalla Preside Lia Pop. L'incontro è avvenuto nell'ambito di uno scambio tra l'ateneo e il centro Altiero Spinelli, cofinanziato dal Ministero dell'Istruzione.
Secondo Milana “l'arrivo dei rumeni nel Lazio è quasi una migrazione di un popolo e produce un impatto forte nella società, specie in un periodo di contrazione economica”.
“Nel corso dell'incontro - ha spiegato il Presidente in una nota - abbiamo riflettuto con la Preside sui temi dell'immigrazione e abbiamo condiviso la necessità di avviare una fase di collaborazione in cui l'immigrazione dei cittadini romeni sia legata a una forma di intelligence nei confronti dei singoli soggetti, naturalmente nel rispetto del principio della libera circolazione”. “Un principio - ha aggiunto il Presidente - che non deve far correre il rischio di accendere tendenze che riconfermino posizioni nazionaliste”.

Fonte: ImmigrazioneOggi.

112, număr unic pentru situaţiile de urgenţă. Din 2 aprilie celelalte numere sunt scoase din uz

Cine are de anunţat o urgenţă va trebui să sune, de acum încolo, numai la 112. Din data de 2 aprilie, celelalte numere scurte ca 955, 961, 981 nu vor mai putea fi apelate.

Ai de anunţat un accident. Scoţi telefonul şi încerci să-ţi aminteşti numărul de la ambulanţă. Sau poate la poliţie trebuie să suni. Aşa că încerci să-ţi aminteşti... 961... 981. Timpul trece şi fiecare secundă contează. Nu va mai trebui însă să ne amintim aceste numere. E mult mai simplu să formăm un numar unic pentru orice urgenţă.

Daca până acum apelurile la 955, 961, 981 erau redirectionate automat la dispeceratul 112 de la inceputul lunii viitoare, trebuie să formăm doar 112 pentru a raporta urgenţa.

Potrivit lui Marius Militaru, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti "utilizarea unui număr de urgenţă duce la eficientizarea utilizării resurselor umane, dar foarte important, duce la o un timp mai rapid de răspuns, care înseamnă salvarea de vieţi".

Pentru a rezolva problema apelurilor abuzive, cei care folosesc numărul 112 în joacă vor fi bombardaţi cu sms-uri. Specialiştii estimează că vor fi trimise peste un 1.600.000 de sms-uri în primele 3 luni de probă ale acestei campanii. Specialiştii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale încearcă în paralel să-i educe şi pe elevi despre cum se foloseşte în mod corect numărul 112.

În 2008, peste 8 milioane de apeluri au fost glume sau farse. Aproape 7 milioane dintre acestea fiind date de pe cartele pre-pay.

Sursa: Observator

Cum au cucerit compatrioţii noştri Italia

Autor: Cristian Gaita
Data: 2 apr 2009

Românii au venit în număr mare în Peninsulă, atraşi de locurile de muncă mai bine plătite. Imigraţia românească în Italia a fost un fenomen dezorganizat, guvernat de două condiţii: să ai unde să dormi şi să găseşti cât mai repede un loc de muncă.

Zeci de microbuze din România continuă să sosească lunar în Peninsulă Foto: Adevarul

„Acum 15 ani auzeai foarte rar vorbindu-se româneşte pe stradă sau prin autobuze” îşi aminteşte, nostalgic, Marian Ifrim (43 de ani), din Bacău, în prezent rezident la Torino.

Erau primii ani ai imigraţiei româneşti, perioadă în care conaţionalii noştri au pus bazele modului în care vom fi priviţi, ca popor: muncitori neobosiţi şi extrem de rezistenţi. În acea perioadă a avea un român la lucru era o cinste şi o onoare pentru italieni.

Oraşele, primele cucerite

Cele mai mari trei oraşe ale Italiei au fost ţintele preferate ale imigranţilor români. Motivele diferă, de la o metropolă la alta.

Astfel, Roma a atras cel mai intens imigraţia românească datorită statutului de capitală şi de mare oraş turistic, cu preţuri ridicate şi oportunităţi de câştig atât pentru mâna de lucru calificată, cât şi pentru cea necalificată.

Al doilea oraş pe lista preferinţelor românilor a fost Torino. În cazul acestuia motivele au fost două: prezenţa colosului FIAT, care alimenta întreaga industrie a regiunii, şi volumul enorm de construcţii, renovări sau modernizări care a apărut odată cu găzduirea Olimpiadei de iarnă din 2006.

În cele din urmă, Milano a fost ales pentru simplul motiv că reprezintă capitala economică a Italiei şi este oraşul unde banii dictează ritmul vieţii.

Populaţie îmbătrânită

Un alt factor care a contribuit decisiv la dublarea numărului de imigranţi români a fost media de vârstă foarte ridicată a populaţiei din Peninsulă. Având cea mai bătrână populaţie din Europa, Italia a creat un număr de locuri de muncă destinate în mod special femeilor şi cu cerinţe de calificare practic inexistente - îngrijitoarele.

Partea de nord a Peninsulei este considerată zona bogată a ţării. În regiunile Piemont, Lombardia şi Veneto industria are o istorie seculară. Acestea sunt în prezent ariile cu cea mai concentrată imigraţie românească.

Torino este dominat de cei proveniţi din părţile Bacăului şi ale Sucevei. La Milano poţi întâlni un mixt de persoane din judeţele din nord ale ţării, împărţind aceeaşi scară de bloc cu bucureşteni sau craioveni.

Roma este dominată de imigranţi din Piatra Neamţ, Botoşani, Suceava şi Galaţi. În partea de est, în regiunea Veneto, cei mai mulţi români provin din Ardeal şi din zonele de sub poalele Carpaţilor.

Evident, o statistică exactă este imposibil de realizat din cauza dinamicii permanente a populaţiei de imigranţi şi a incapacităţii organelor statului de a realiza un recensământ de amploare.

Sudul sărac nu a atras românii

Imigraţia în masă a românilor a început în 2002, cu cinci ani înainte de intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Legile italiene au dat posibilitatea obţinerii rezidenţei celor care reuşeau să convingă patronul să le facă un contract de muncă legal.

Astfel, sute de mii de români au depus cereri pentru permise de şedere în nordul şi centrul Italiei. De la Napoli în jos sărăcia italiană nu a atras conaţionalii noştri.

Salariile de două ori mai mici decât în nord şi exploatarea inumană de către un sistem care nu dă socoteală legilor ţării au fost motivele pentru care imigraţia românească cu greu a coborât mai jos de Roma.

Foarte puţini în Sicilia

Excepţiile au fost reprezentate de extreme: românii înalt calificaţi angajaţi în diverse institute de cercetare sau culturale şi românii provenind din mediile cele mai sărace ale României, muncitori necalificaţi.

Puglia, Calabria şi Sicilia sunt regiuni unde românii au cunoscut condiţia de sclav în forma ei rudimentară, au fost asasinaţi, li s-au reţinut abuziv actele, au trăit în colibe din carton în mijlocul câmpului de pe care recoltau legume.

Peste un milion din 2008

Intrarea României în U.E. a avut ca şi consecinţă imediată creşterea numărului de imigranţi români în Italia. Fenomenul nu a avut proporţiile celui din anul 2002, însă dimensiunile sale au fost semnificative. Astfel încât în cursul anului 2008 numărul românilor din Peninsulă a depăşit cifra de un milion.

Această cifră reprezintă numărul de rezidenţi, 647.000 de persoane, la care se adaugă estimările prezenţelor nedeclarate şi ale fluxului migratoriu mobil.

Dosarele Caritas asupra imigraţiei vorbesc despre circa 1.200.000 de români aflaţi în prezent pe teritoriul Italiei. Ultimele evenimente negative şi campanii mass-media împotriva comunităţii româneşti nu au avut ca efect reîntoarcerea în masă a compatrioţilor.

Raportul dintre sosirile românilor în Peninsulă şi reîntoarcere este relativ stabil, menţinând o uşoară tendinţă de creştere.

Moldovenii, cei mai mulţi

Zona României care a furnizat Italiei cei mai mulţi imigranţi este Moldova. În judeţele Bacău, Suceava şi Botoşani există sate întregi în care au rămas acasă doar bătrânii şi copiii.

Sursa: Adevarul.