Migrația românilor și Programul Diaspora Start Up:Se mai întorc românii în țară?

După 1989 fenomenul migrației românilor a fost încurajat și acceptat de către toate statele vestice.Mult timp migrația forței de muncă din România către alte state ale lumii nu a fost considerat un fenomen îngrijorător pentru guvernele pe care le-a avut România după 89 și nici că un un fenomen antisocial sau antinațional,fenomenul migrării din România fiind mai degrabă văzut ca o rezolvare de moment a lipsei locurilor de muncă din țară și a nivelului de trăi foarte scăzut, fiind supus însă unui proces, destul de greoi de pus în practică prin lipsa de implicare a politicienilor , de legiferare a raporturilor de muncă ,a protecției fizice și sociale a lucratorilor romani in străinatate.

Diferite statistici spun că aproximativ 4 milioane de români au emigrat în ultimii 27 de ani în Occident, în principal în Spania și Italia,dar și în Germania ,Franța,Belgia sau Regatul Unit ,Statele Unite sau Canada.Practic România este țara membră UE cu cel mai mare număr de emigranți în comparație cu populația totală: peste 15 % potrivit unor recente estimări.

Potrivit ONU ,România se estimează a ajunge în 2030 la o populație totală de cca 17,6 milioane iar migrația afectează toate categoriile sociale. Românii se dezradacinează. Mulți români s-au mutat cu familii cu tot în Italia la îngrijit bătrâni , în agricultură  și construcții, pe șantierele de construcții din Spania, în agricultura din Anglia sau pentru a asista  bolnavii din Franța, și doar cei mai săraci au fost forțați să-și lase familiile și copiii acasă, în propria țară.

Romania lui 2017 este o Românie a mamelor și taților plecați , a copiilor crescuți prin skype și aşteptând să vorbească la celular cu părinţii , să primească dulciuri la pachet ,este o Românie cu o populaţie rurală îmbătrânita cu efecte incomensurabil de păguboase asupra agriculturii, migrația ultimilor ani ducând la scăderea natalităţii (raportul este de 1,4 copii la o femeie și este cauza principală a crizei demografice profunde în care se află România,localități întregi fiind rămase fără forță de muncă și tineret) ,creşterea ratei divorţurilor, agravarea fenomenului de delincvenţă juvenilă, şi, în mod cert,multe altele care vor fi scoase la iveală de timp.

Evident că migrația forței de muncă a creat și produs național prin transfer internațional ,a intrat în țară valută,statisticile spun că emigranții români au contribuit considerabil la susținerea economiei românești ,au adus în țara circă 10 miliarde de euro pe an,bani intrați în circuitul economic prin consum sau investiții. Cifra s-a mai redus după criza din 2008 care a lovit puternic multe state din vest dar a rămas totuși la un nivel ridicat ,superior cifrei de 5 miliarde de euro pe an . Totodată, românii plecați au adus în țară un model nou de viață și civilizație,au venit cu un sentiment de respingere a unei vieți bazate pe promiscuitatea materială și ,nu de puține ori ,românii s-au întors acasă cu un capital pentru inițierea unei proprii afaceri.Efortul românilor de a emigra a fost privit mult timp ca o eliberare de efectele fostului regim comunist dar și ca o rezolvare fericită de care au beneficiat guvernele postdecembriste si ale căror strategii și politici de dezvoltare economică nu au ajutat să țină în țara locuitorii din mediul rural și marea masă de șomeri disponibilizați din miile de fabrici și uzine privatizate sau închise după 1989. Acum politica devine conștientă de răul economic și social și încearcă să îl remedieze.

După ani de emigrație masivă, societatea românească descoperă efectele perverse ale acestui model de dezvoltare bazat pe pierderea celei mai importante forțe de muncă și expedierea sa către alte țări europene, o tradiție îndelungată care s-a consolidat o dată cu aderarea la UE în 2007.Emigrația se traduce, de asemenea,printr-un dezastru urban, cu orașe care s-au golit văzând cu ochii și de care nimănui nu i-a păsat și unde forța de muncă lipsește, mai ales forța de muncă calificată,problema migraţiei că­pă­tănd noi dimensiuni, având în ve­dere că majoritatea celor care au pleacăt au studii medii sau superioare .

După alegerile din decembrie 2016 ,politicienii români s-au angajat să lupte împotriva acestei emigrații și să facă din România o țară normală,să facă tot posibilul să îi readucă acasă pe români.Dar politicienii vor trebui să convingă . Exista create în acest sens de vreo câțiva ani o serie de programe prin care se dorește atragerea românilor din străinătate acasă .Unul dintre acestea este Programul Diaspora Start Up, ce reprezintă o linie de finanțare din fonduri UE destinată special românilor din Diaspora și a celor reîntorși recent în țară care vor să dezvolte o afacere în mediul urban în România,un program dedicat EXCLUSIV dezvoltării antreprenoriatului și înființării de noi întreprindeprideri.

Schemă de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru românii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară. În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană.
Programul este dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București - Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții - Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. - Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Un alt program este Programul Operațional Uman 2014-2020 care are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.

Claudiu Vrînceanu, unul dintre liderii proiectului RePatriot,un alt proiect important dedicat Diasporei ,declara cu ceva timp în urmă că românii din diaspora cu experienţă în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiţii româneşti şi străine noi și ,conform unor studii recente,românii emigraţi considerând cele mai atractive domenii pentru a investi turismul (37%) şi agricultură (38%).

Tot el mai declara că principalul motiv pentru care românii își doresc să se întoarcă acasă ar fi regăsirea „cuibului” (68% spun că vor să fie „din nou acasă”). Foarte promiţător, că 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în ţară. Studiul mai arată că 56% dintre românii emigraţi ar vrea să investească în România.Un trend interesant şi explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în ţară în procent foarte mare, vor să şi investească în România (69%), marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%).

Cu toate acestea,mulți români aproape că nu doresc să se mai întoarcă în țara .Mulți pentru că nu sunt convinși că în viitorul apropiat lucrurile se vor îmbunătăți vizibil în România din cauza coruptiei și a politicienilor în care nu au incredere și nici că astfel de programe îi vor ajuta în vreun fel ,alții pentru că ,după ce au fost în afară timp de cel puțin zece ani, ei au fost perfect integrați în nouă realitate,în țările în care muncesc și trăiesc, unde au creat deseori o familie, și-au adus pe lume copiii ,au studiat,au o afacere ,au cumpărat o casă,și-au clădit o nouă viață.

Cristina Mihailescu