La comunità romena si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza dal paese natale.
Informazioni utili per i romeni che vivono in Italia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e divenire cittadini attivi.

Comunitatea Românească în Italia

Locul unde comunitatea românească se regăsește zilnic în știri, noutăți, mărturii, informații și sfaturi, pentru a nu uita rădăcinile și a trăi mai bine departe de țara natală. Informații utile pentru românii care trăiesc în Italia, despre oportunitățile pe care le oferă realitatea din jur și pentru a deveni cetățeni activi.

Bun găsit pe site! Benvenuto!

Comentează articolele publicate! Commenta gli articoli pubblicati!

martedì 4 maggio 2021

Enescu văzut de artiști - sărbătorim 140 de ani de la nașterea marelui compozitor, violonist și dirijor

În perioada 4 mai – 19 august 2021,Accademia di Romania in Roma și Muzeul Național„George Enescu”, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui violonist, compozitor și dirijor George Enescu, prezintă online expoziția de artă „Enescu văzut de artiști”, expoziție ce reunește lucrări realizate de artiști precum Corneliu Baba, Fortuna Brulez-Mavromati, Ninette Carteret, Fernand Cormon, Horațiu Dimitriu, Silvan Ionescu, Florica Teisan Apostoleanu, Rodica Teodorescu Ciocardel și Gheorghe Tomaziu. 
De asemenea, în cadrul expoziției este prezentată și lucrarea unui autor necunoscut intitulată „Portret Enescu”, realizată în 1946 și care conține, în partea inferioară, inscripția: Din partea echipajului vaporului „Ardeal”, care a avut cinstea să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946.

 „Figura umană – întreagă, bust, dar mai ales portret (din față, din profil sau semi-profil) – a reprezentat o temă constantă a creației plastice, din cele mai vechi timpuri și până azi. 
De la redarea fidelă, în manieră fotografică, a fizionomiei modelului – și uneori, cu explorarea trăsăturilor de caracter, a trăirilor și sentimentelor celui portretizat („portretul psihologic”) – s-a ajuns, în epoca modernă, la deformări de tip expresionist, la „portretul-mască” sau la abstractizări care fac personajul aproape irecognoscibil. 
 George Enescu (1881-1955), prin personalitatea lui titanică, în diferite ipostaze – de compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog, a atras, încă din timpul vieții, numeroși pictori, sculptori, graficieni, care au dorit să îi imortalizeze trăsăturile prin operele lor. 
Chiar și după moarte, celebrul muzician a continuat să fascineze generații întregi de artiști. 
Așa se face că Muzeul Național „George Enescu” din București (Palatul Cantacuzino) deține în patrimoniul său un număr semnificativ de portrete ale lui Enescu, majoritatea fiind donate în 1967 de către soția sa, Maruca Enescu-Cantacuzino (născută Maruca Rosetti-Tescanu). 
Câteva sunt donații directe ale artiștilor (precum cel semnat de Fortuna Brulez-Mavromati), iar un portret (cel de Gheorghe Tomaziu) a fost achiziționat de pe piața de artă, la o licitație. 
 Selecția de portrete cuprinsă în această expoziție omagială, care marchează împlinirea, în 2021, a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, readuce în prim-plan un nume de rezonanță, cel al maestrului picturii românești Corneliu Baba, care a avut șansa de a-l vedea pe Enescu cu ochii lui, într-un concert de vioară. Pictorul a fost însoțit apoi permanent de „obsesia siluetei dragi a lui Enescu” (după cum a mărturisit în jurnalul său) și i-a dedicat muzicianului de geniu un amplu ciclu de lucrări (desene și picturi în ulei – între care cea reprodusă aici, din 1984, în care muzicianul este văzut de undeva de sus, parcă din balconul unei săli de spectacol, cu vioara sub braț și arcușul în mâna dreaptă, înclinându-și umil capul în fața unui public nevăzut). 
 Totodată, figurează lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți azi: Silvan Ionescu și Gheorghe Tomaziu (cu crochiuri în tuș̦ ale capului surprins din profil, impresionante prin spontaneitatea liniei) sau francezul Fernand Cormon (cu un ulei pe pânză din 1905, ilustrând chipul tânărului Enescu, care în acel an compusese prima sa simfonie, Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13, și care se făcuse deja cunoscut prin concertele sale la Paris). 
Sunt de remarcat, în egală măsură, efigiile lui Enescu realizate în desen (creion sau cărbune) de mai multe artiste-femei: Rodica Teodorescu Ciocârdel, Fortuna Brulez-Mavromati (care a și ilustrat cu 32 de planșe volumul „Georges Enesco”, publicat în franceză, în 1947, cu o prefață de Petru Comarnescu), Ninette Carteret, Florica Apostoleanu Teișanu. 
 Reține atenția și un portret al lui Enescu din 1946, desen pe hârtie executat de un autor rămas necunoscut și care, în partea inferioară, conține dedicația olografă: Din partea echipajului vaporului „Ardeal”, care a avut cinstea să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946, amintind astfel despre una dintre multiplele călătorii în Statele Unite ale muzicianului. Figura lui Enescu face astfel fericita conjuncție dintre artele vizuale și universul muzicii.” 

Evenimentul va fi prezentat publicului marți, 4 mai 2021, ora 15:00, atât pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma: https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/, cât și pe cea a Muzeului Național„George Enescu”: https://www.facebook.com/muzeulnationalgeorgeenescu, unde va fi încărcat un link către spațiul virtual care va găzdui operele artiștilor români prezenți în colecțiile Muzeului Național„George Enescu”. 
Expoziția nu prevede: program de deschidere pentru public și limită de durată a vizitei, tarife de acces, rezervări. 
Expoziția prevede, în schimb: independența și siguranța vizitatorilor, număr nelimitat de vizite, originalitatea abordării. 

Autor: Eduard Andrei, istoric de arta

Nessun commento:

Posta un commento