Noua Dreaptă Italia prezentă la Academia Română din Roma‏

Joi, 27 martie a.c., reprezentanţii Noii Drepte Italia au participat la o lansare de carte („Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut”, autor: Sergiu Ion Chircă) prilejuită de aniversarea a 96 ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918. Lansarea, găzduită de Academia Română din Roma (Academia di Romania in Roma), s-a bucurat de prezenţa autorului cărţii, profesorul universitar şi membru al Academiei Române, Sergiu Ion Chircă, a profesorului Mihai Bărbulescu (director – Academia di Romania in Roma) şi a poetului George Lupaşcu. Moderatoarea evenimentului a fost Tatiana Ciobanu, reprezentanta asociaţiei culturale Dacia din Roma.

Cu această ocazie, liderul ND-Italia, Liviu Guriuc a ţinut următoarea cuvântare:

Anul acesta se împlinesc 96 ani de la Unirea teritoriilor dintre Nistru şi Prut cu România. La 27 martie 1918 (stil vechi), Sfatul Ţării din Basarabia a decis în unanimitate Unirea Basarabiei cu Regatul României; se făcea astfel un prim pas înspre realizarea dezideratului unionist de la 1600 al lui Mihai Viteazul şi înspre definitivarea unei entităţi statale a locuitorilor din provinciile istorice cu populaţie majoritar românească. România Dodoloaţă prindea contur!

Ruptă din trupul Moldovei istorice şi anexată de către Imperiul Ţarist la 1812, basarabenii au fost supuşi unui acut proces de eradicare a identităţii româneşti timp de mai bine de un secol, prin mijloace nedemne de reprezentanţii unui popor ce se vrea a fi civilizat.

Cu toate acestea, spiritul românesc nu a pierit în Basarabia, căci, după cum afirma marele cărturar Nicolae Iorga, „Nimeni nu creează hotare care să rămâie pentru totdeauna, decât numai dacă este o garanţie de suflet în dosul fiecărei cuceriri, a fiecărei întregiri”. Dovada validităţii acestei constatări este chiar decizia Actului Unirii semnat de către Sfatul Ţării încheiat prin cuvintele „Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna!”

În favoarea revenirii Basarabiei la patria-mamă s-au pronunţat de-a lungul timpului aproape toate personalităţile culturale şi o mare parte a elitei politice româneşti. Constatarea faptului că basarabenii sunt români nu doar prin limbă sau credinţă, ci şi prin tradiţii, obiceiuri şi felul de a fi, a fost observată de cei mai mari istorici ai neamului românesc, începând cu Nicolae Iorga despre care am pomenit deja, şi terminând cu istorici contemporani precum Neagu Djuvara, Ioan Scurtu sau basarabenii Anatol Petrencu şi Ion Şişcanu.

La 27 martie 1918, George Enescu, care se afla Chişinău pentru „a contribui” cu vioara sa la înfăptuirea Unirii, avea să facă o apreciere valabilă astăzi, în 2014, la fel cum era acum 96 de ani: „Basarabia este pentru noi un juvaier în toate privinţele şi datoria noastră este să ajutăm prin toate mijloacele trezirea poporului la viaţa culturală şi artistică, căutând simpatia fraţilor noştri moldoveni şi făcându-le tot binele de care au fost privaţi atâta vreme.”

ND-Italia mulţumeşte cu această ocazie invitaţiei primite din partea asociaţiei culturale Dacia şi gazdei evenimentului, Academia Română din Roma. (Biroul de Presă al Noii Drepte Italia)

Nihil sine Deo!
Noua Dreapta Italia (http://nouadreaptaitalia.org/ )