Românul emigrant şi sărac tot trimite bani în ţară

Mulţi români din străinătate au intrat în incapacitate de plată, fiind nevoiţi să renunţe la casele luate pe credit. Schimbările politice din Spania şi Italia creează însă perspective bune pentru ei.
Deși domeniul construcțiilor nu mai merge bine, există multe alte sectoare unde românii și-au găsit de lucru

Trimit mai puţini bani în ţară faţă de anii trecuţi, dar, oricum, mai mult decât le permite criza. N-ar da traiul de afară pentru cel din ţară şi sunt dispuşi să facă aproape orice pentru un venit decent. Aşa arată, pe scurt, portretul românilor din străinătate.

Dacă anul trecut au trimis acasă aproximativ 4,4 miliarde de dolari, în 2011 suma a fost categoric mai mică, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Datele exacte vor fi însă publicate de BNR în ianuarie.

Mai sunt câteva zile şi emigranţii vor lăsa în spate cel mai greu an pe care l-au cunoscut în ultimul timp. Iar perspectivele, cel puţin pe termen scurt, se anunţă destul de proaste.

Milioane de români sunt plecaţi în Spania şi Italia, două ţări care au început să lupte puternic împotriva evaziunii, deci şi a muncii la negru, prin guvernele nou instalate. Creşterea costului cu forţa de muncă i-ar putea determina pe mulţi spanioli şi italieni să renunţe la serviciile românilor.
Doina Făgădaru, vicepreşedintele Asociaţiei Româno – Spaniole "România", spune că o mulţime de românce lucrează în familiile spaniolilor ca menajere sau au grijă de copii. "Noul guvern este convins că gradul mare al şomajului se datorează faptului că foarte multă lume lucrează la negru", afirmă Doina Făgădaru.

Spania, un fel de "El Dorado"

În 2011, mulţi români au fost nevoiţi să predea la bănci cheile casei. "Ce e mai grav este însă că, odată intraţi pe lista neagră a băncilor, nu vor mai avea acces la cumpărături în rate sau la credite. De asemenea, dacă vor deschide un cont bancar, banii pot fi automat confiscaţi, în contul datoriei neachitate", a mai precizat Făgădaru.
Deşi o duc greu în Spania, românii nu ar da viaţa de afară pentru cea din ţară. Vicepreşedintele Asociaţiei "România" spune că mulţi s-au întors în ţară pentru puţin timp, ca apoi să revină în Spania. Şi, deşi le este tot mai greu să găsească un loc de muncă, nu renunţă să trimită bani celor rămaşi acasă. "Românii din ţară cred că aici este un fel de El Dorado, iar rudele lor din Spania fac tot posibilul ca să le trimită bani: fie împart o locuinţă cu cineva, fie se privează de la tot felul de beneficii", a spus Făgădaru.

Taxe noi pentru românii din Italia

Având în spate doar câteva săptămâni la învestire, premierul italian Mario Monti a anunţat deja noile măsuri de redresare fiscală, care îi afectează direct şi pe români.

"Se introduce taxa pentru prima locuinţă, chiar şi pentru cei care au achiziţionat-o prin credit, maşinile de peste 120 de cai putere se vor impozita suplimentar, creşte impozitul pe venitul celor care realizează peste 30.000 de euro anual, dispare secretul bancar", a sintetizat noile măsuri ale guvernului italian Marian Mocanu, preşedintele asociaţiei "Mişcarea Europeni pentru Italia".

"Dacă statul italian îşi va reechilibra bugetul, iar Italia îşi revine în ochii investorilor, atunci va fi bine şi pentru români, pentru că se vor crea locuri de muncă", a comentat Mocanu.

OSTILITATE
Porţi închise noilor emigranţi

Italia şi Spania rămân încă pieţe închise pentru noii emigranţi. "Dacă un spaniol vrea să angajeze un român, trebuie să se adreseze oficiilor forţelor de muncă din ţară şi să specifice clar că vrea acea persoană", spune Făgădaru.

Situaţia este similară în Italia, unde poţi dobândi, ca român, un permis de muncă doar în cinci domenii: agricultură, construcţii, servicii de menaj, hoteluri şi restaurante sau medii de lucru înalt calificate, spune Mocanu. Dar sunt români care lucrează cu contracte de muncă, ce au fost prelungite de angajatori, în telefonie, instalaţii, asigurări, transport de marfă, dar şi IT.

WILLIAM BRÂNZĂ

"E nevoie de un minister al Diasporei"

Dacă vor economisi şi vor fi chibzuiţi, românii din străinătate vor trece 2012 cu bine, având în vedere criza zonei euro, consideră William Brânză, deputatul PDL de diaspora.

"În 2008, 2009, 2010 românii din străinătate au trimis, pe an, între 7 şi 9 miliarde de euro. Raportările pe 2011 sunt la jumatate, dar ceea ce putem desprinde de aici este că românii se gândesc la ţara lor", a declarat William Brânză.

Deputatul PDL spune că "au dus-o mai rău cei care au venit fără o pregatire, cei care nu s-au debarasat de mentalitatea românească "lasă că merge şi aşa!" şi cei cărora mentalitatea românească le spunea că pot sta afara cu mâna întinsă". "Aceştia sunt foarte putini, din fericire. De întors acasă nu se întorc decât cei care şi-au făcut o mică afacere prin absobţia de fonduri europene şi cei care au urmat politica pe care le-am recomandat- o de a reveni în ţară împreună cu societatea la care ei lucrau anterior în ţara de adopţie", a afirmat Brânză.

"Merkel şi Sarkozy nu mai dorm de grija României"

Deputatul de diaspora spune că problemele românilor din străinătate pot fi rezolvate doar cu ajutorul unui minister al Diasporei. "Ne-am obişnuit să stăm cu ochii pe Angela Merkel (cancelarul Germaniei) sau pe Nicolas Sarkozy (preşedintele Franţei), doi politicieni de marcă , dar în nici un caz salvatorii Europei sau ai planetei. Cred că nici nu mai dorm aceştia de grija României. Să fim serioşi, salvarea trebuie să vină în primul rând de la noi, iar pentru românii din diaspora trebuie să adoptăm o politică sănatoasă, bazată pe susţinerea comunităţilor româ neşti şi asta nu o poate face decât un minister al Diasporei, cu oameni pregătiţi, cu specialişti care au trăit în diaspora", a spus deputatul Brânză.

Acesta avertizează că pentru mulţi parlamentari "românii din străinătate sunt buni doar la câţi bani trimit şi când votează".
"De valoarea lor uităm întotdeauna, ba chiar văd deschizându-se guri , urât mirositoare, care spun: "Dacă au plecat, sunt buni plecaţi". Dar vine 2012 şi 2014", a avertizat Brânză.
Joi, 22 Decembrie 2011
Autor: Raluca Florescu

Sursa: EVZ