Reguli pentru copiii românilor plecaţi în străinătate

Părintele care pleacă la muncă în străinătate va trebui să lase copilul în grija unei rude, potrivit unei iniţiative legislative a senatorilor. Senatul României a adoptat o iniţiativă legislativă care prevede ca părinţii care au copii minori şi care doresc să plece la muncă în străinătate să fie obilgaţi să lase copiii în grija unui membru al familiei extinse şi să anunţe autorităţile locale înainte de a pleca din ţară.

 Potrivit proiectului, părintele care urmează să obţină un contract de muncă în străinătate ar urma să fie obligat să numească o persoană, din familie, în grija căreia va rămâne minorul. Persoana în grija căreia va fi încredinţat copilul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât copilul, să dispună de echivalentul salariului minim brut pe economie, să fie familiarizată cu creşterea unui copil şi să nu aibă în îngrijire mai mult de trei copii minori. Iniţiatorii mai propun ca persoana în grija căreia va fi lăsat copilul să treacă de un test psihologic, realizat de un specialist din cadrul primăriei localităţii de reşedinţă.

În proiect se mai prevede că, în situaţia în care minorul nu este tratat corespunzător, acesta poate fi mutat într-un centru de plasament, la iniţiativa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din unitatea admistrativ teritorială în care se află copilul. Iniţiativa legislativă, care a primit raport favorabil din partea Comisiei pentru muncă, va fi transmisă Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului, această Cameră fiind decizională.
Potrivit datelor provizorii ale recensământului populaţiei, desfăşurat anul trecut, în afara României s-ar afla aproximativ un milion de cetăţeni români. Sociologul Vasile Gheţău a atras atenţia asupra faptului că sporul negativ al populaţiei nu poate fi corectat decât cu "resurse umane enorme" şi pe o perioadă mare de timp. În opinia sa, scăderea populaţiei ca urmare a deceselor este mai gravă decât cea prin migraţie.

"Sunt 20 de ani de scădere naturală a populaţiei, ceea ce este mai grav, după părerea mea, decât scăderea prin migraţie, pentru că scăderea prin migraţie, la un moment dat, teoretic, ar putea fi schimbată dacă contextul economic şi social se va ameliora considerabil în România", a declarat Vasile Gheţău, la Radio România Actualităţi. Potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2011, comparativ cu anul 2002, populaţia a scăzut cu aproape 2,7 milioane de oameni, dintre care 2,2 milioane prin migraţie şi 420 de mii, scădere naturală.
De Ionut Dragu

Foto: Categorii de populaţie identificate la recensământ. Sursa: INS

Sursa: Radio România Actualităţi