Code for Romania, tinerii programatori romani care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei creind platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help,Ce trebuie să fac

Code for Romania, tinerii programatori care fără să fie plătiți au ajutat statul în vremea pandemiei: „Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”.

În perioada pandemiei, organizația Code for Romania a dezvoltat în parteneriat cu instituțiile statului, câteva platforme care își propun să ajute societatea românească să răspundă mai bine provocărilor aduse de criza de Covid 19.

„Ne-am dat seama că noi putem să venim cu un lucru pe care statul nu îl are și de care este nevoie: un răspuns rapid din punct de vedere tehnologic la nevoile care apar. Noi, anul trecut, am studiat zona de răspuns la un potențial cutremur. Ne-a folosit foarte mult, pentru că, de fapt, multe dintre problemele care sunt în acel tip de dezastru există și aici: nevoia de acces rapid la informații, problema știrilor false, nevoia de a putea să donezi într-un mod sigur către niște cauze validate. Așa că am mers către ei cu propunerea unui unui ecosisteme format din 6 soluții”, povestește Bogdan Ivănel, Managing Director al Code for Romania.

Astfel au apărut platformele Știri Oficiale, Date la zi, Diaspora Hub, Ro Help, Ce trebuie să fac, create de comunitatea de tineri profesioniști care dezvoltă pro-bono soluţii IT, în colaborarea cu Guvernul României, Autoritatea pentru Digitalizarea României și DSU. Fiecare platfomă a încercat să răspundă unei nevoi: de la cea de informare din surse oficiale și de date actualizate, până la cea de sfaturi de prevenire a infectării sau a gestionării relației cu copiii în starea de urgență. De la nevoia de ști în ce condiții te poți întoarce din străinătate acasă, până la cea de a dona în siguranța unor cauze validate. O a șasea soluție, Jurnal Medical, care le permite utilizatorilor aflați în izolare să încarce zilnic informații despre starea de sănătate și să le transmită către DSP și către medicul curant, a fost predată Asociației pentru Digitalizarea României, dar nu a fost lansată înca.

470 de voluntari Code for Romania au scris cel puțin o linie de cod, în timp ce alți 50 de oameni și-au donat constant timpul și priceperea pentru a dezvolta cele 6 platforme. Astfel Știri Oficiale, o platformă care ar fi fost în condiții normale gata într-o lună sau două, a fost operațională în 3 zile. Ro Help, la a cărei dezvoltare o firmă ar fi lucrat cel puțin 6 luni, a devenit funcțională într-o lună, spune Bogdan Ivănel.

Cea mai accesată platformă este Știri Oficiale, care a fost accesată de 1 din 3 români. A devenit ancora și prin faptul că a fost prima lansată, dar și prin faptul că a fost comunicată masiv de Guvern. În orașele mari a fost accesată masiv. Date la Zi și Știri Oficiale au avut cei mai mulți vizitatori, a existat o discrepanță destul de mare față de Ce trebuie să fac. Oamenii a fost mult mai interesată de date, de informații de la Guvern decât de sfaturi”, arată reprezentantul Code for Romania. Acesta spune că toate soluțiile vor rămâne în vigoare pe perioada pandemiei, însă în cazul unei alte situații de urgență infrastructura de la baza lor va putea fi folosită pentru a crea platforme similare în doar câteva ore.

Pe partea de conținut, Code for Romania a lucrat în mod direct cu instituțiile aflate în prima linie - DSU, Ministerul Sănătății, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe. „A fost fantastic că am găsit deschidere, nu se găsește oricând o astfel de deschidere, cred că ea a fost cauzată și de situația de criză în care ne aflam. Sper că autoritățile au înțeles faptul că tehnologia este parte a strategiei de răspuns în orice criză în secolul 21. Sper că au învățat faptul că au nevoie de ajutor și că ajutorul poate să vină din partea societății civile. Ne dorim ca în situații de genul acesta să avem un cadru mult mai clar de colaborare ca să le putem pune la dispoziție experiența noastră. Dorim să existe mecanisme în care să putem colabora indiferent de cine e la putere.Și am vrea să fie mult mai clare mecanismele, pentru că au fost îngreunate puțin lucrurile de birocrația inițială. Noi lucrăm în perioada asta la niște puncte de feedback pe care dorim să le înaintăm celor din Guvern. Niște lucruri pe care le-am dori corectate și pentru care vedem soluții, pentru că dorim să construim mai bine în viitor”, afirmă Bogdan Ivănel.

„În acea perioadă, fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control”

Colega sa, Alexandra Ștefănescu, este Tech Officer la Code for Romania și a coordonat efortul voluntarilor din perioada pandemiei. Sute de oameni au răspuns la apelul Code for Romania și au luat parte la o Hack Day anti-Covid.

Alte câteva zeci de voluntari au lucrat până târziu în noapte pentru a duce la bun sfârșit soluțiile. Iar câțiva au primit permisiunea de la firmele lor de a lucra la platformele Code for Romania în timpul programului. Mulți dintre voluntarii care au participat la Hack Day nu mai colaboraseră niciodată cu Code for Romania. „Erau oameni care simțeau nevoia să facă ceva, pentru că în acea perioadă fiecare avea nevoie să simtă măcar o fărâmă de control. Având prea multe proiecte, am luat atunci și din oamenii noi și le-am dat să scrie cod, având încredere deplină în ei. Și nu ne-am înșelat. Importantă a fost comunicarea, care se întâmpla pe toate canalele slack-ului în paralel. A fost jumătate muncă de comunicare și jumătate muncă de dezvoltare”, spune Alexandra Ștefănescu.

„Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia”

Au folosit la crearea platformelor instrumente care să le permită să testeze în paralel cu procesul de dezvoltare. „Platformele au în spate niște tehnologii foarte bine alese, ca să facă un singur lucru și să îl facă foarte bine. Nu ne-am complicat, nu am făcut rachete spațiale, am ținut totul simplu și curat. Nu am intrat în lucruri de o complexitate pe care să nu o mai poți gestiona. Provocarea a fost să nu ne abatem de la ce ne-am propus și să nu ne complicăm, pentru că altfel nu mai terminam. Am beneficiat de niște tool-uri foarte puternice - ce implementam testam, ne uitam cum arată live. A fost foarte complicat să ne punem, ca dezvoltatori, în pielea utilizatorilor. Ne întrebam: dacă aș avea nevoie să mă informez rapid, ce ar trebui să am la dispoziție”, povestește ea.

Deși presiunea a fost enormă, voluntarii au reușit să depășească momentele încordate. „De fiecare dată reușeam să dezamorsăm situațiile prin umor. Și a fost foarte impresionant. Stresul era la cote maxime, eu nu cred că am lucrat vreodată într-o situație atât de stresantă și totuși niciodată nu ne-am pierdut omenia.

La stresul situației a cărei gravitate nu cunoșteam se adăuga stresul emoțional al fiecăruia. Unii poate că stăteau acasă împreună cu copiii și trebuiau să jongleze cu ei, unii poate erau însingurați și nu puteau avea contact cu cei dragi. Au fost fel de fel de situații care te distrag, îți îngreunează mintea și te fac să nu mai fii tu 100%”, explică ea.

„Faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini” Însă crede că au reușit să demonstreze că și în situații de criză pot fi generate soluții viabile cu ajutorul muncii voluntare. „Am creat niște aplicații, care funcționează, care sunt utile, la care niște oameni recurg nu în momente de calm, ci momente de stres, când au nevoie rapid să își răspundă la întrebări. Și faptul că am reușit poate da încredere în întregul proiect de digitalizare, care nu mai e doar o fantasmă sau un caiet de sarcini”, crede Alexandra Ștefănescu.

Cum a lucrat cu reprezentanții instituțiilor statului? „Am avut sentimentul că colaborăm. Niște oameni care nu ar fi stat niciodată împreună la bere căutau în ei niște resurse de răbdare sau de empatie, ca să se înțeleagă. Nu ne-a fost ușor. Pentru că deși vorbeam despre un bun pe care toată lumea îl voia, vorbeam și în limbaj diferit, și cu niște contexte diferite. Ritmul nostru de lucru foarte alert poate a obosit oamenii cu care colaboram. Poate pe noi ne-au exasperat procesele prin care trebuia să trecem pentru a ajunge unde voiam cu toții. Oamenii de la stat au nevoie de un nivel mai mare de certitudine pentru a lua o decizie față de noi, care eram mai dispuși să ne asumăm riscuri. Chestiile astea s-au văzut la nivel uman, nu la nivel de instituții. Dar ceea ce a dovedit această perioadă a fost că, în ciuda faptului că diferențele astea există, totuși dialogul poate avea loc, iar rezultatele sunt foarte bune”. (Raluca Ion)

Sursa:Republica