Adaptîndu-se la condiţiile de pandemie, Oana Ursache își exprima speranța ca festivalul în variantă online să fie un experiment la fel de reușit ca și cel din anul trecut: „Șotron pe mare“ este proiecţia noastră asupra libertăţii, dorul de castele de nisip. Mediterana sau Marea Neagră, sînt forme de libertate și simbolizează setea de ducă, viaţa, speranţa. Mediterana este un spaţiu odiseic și îi unește pe mulţi români din diaspora, care speră să ajungă acasă prin literatura pentru copii: nostos-ul este limba română din poemele și textele pentru copii, care pe cei mici îi apropie de cultura română, în timp ce pe noi, cei mari, ne apropie de vîrsta de aur a copilăriei“.
Limba română, liantul principal
Gîndit așadar ca un omagiu adus Copilăriei – copiilor români din străinătate și din țară (cu ocazia zilei de 1 iunie) –, Festivalul a cuprins un public foarte larg: scriitori pentru copii (pentru că „Festivalul militează pentru includerea autorilor contemporani de literatură pentru copii nu doar în manualele și programele școlare, ci și în mentalul colectiv“), traducători din literatura română, profesori de limbă și literatură, studenți străini care învață româna, copii de toate vîrstele, părinți de pretutindeni. Condiția a fost ca doritorii să participe în acest proiect să trimită un video de maximum trei minute, în care să recite o poezie, să deseneze, să citească un fragment dintr-o poveste/carte, să scrie o scrisoare către un autor de cărți pentru copii (o pagină) etc. Or, toate acestea trebuiau să se desfășoare în limba română, care a devenit liantul principal și mijlocul de interacțiune între participanți.
Platforma pe care s-a desfășurat evenimentul – pagina de Facebook Children niños copii – și pe care vă invit să o vizitați, găzduiește foarte multe materiale trimise atît din România, cît și din străinătate, din țări în care locuiesc români, din țări în care se studiază limba română la lectoratele noastre. Aceste lectorate – circa 54 la număr – sînt catedre de limba și literatura română în cadrul unor universități străine, misiunea lor fiind de a promova cultura și civilizația românească pe meridianele lumii.
Institutul Limbii Române din București, care coordonează activitatea lectoratelor, mai desfășoară și un alt proiect, la fel de important: predarea limbii române în învățămîntul preuniversitar din Europa, intitulat Limbă, Cultură și Civilizație română (LCCR), oferit copiilor români din diaspora. Apropo de aceștia, la Festival au participat mai mulți elevi LCCR: Antonio Asan, Luisa Alina Moldovan, Maria Grosu, Andres Dragan, Mario Constantin Mogoanta, Denisa Codreanu, Maya Nicoleta Patrariu Suciu, cu toți din Spania, dar și din alte țări: Lucia Afarian (10 ani) din Beirut, Nichita Etimov (12 ani) din Komrat, Găgăuzia, Republica Moldova ș. a.
La capitolul desene au excelat Elena Roll (9 ani), Maya Nicoleta Pătrariu Suciu (11 ani), Alicia Eliana Sandu (8 ani), Mario Constantin Mogoanta (7 ani) din Spania, împreună cu Liubovi Krușca (11 ani) din Găgăuzia, Rep. Moldova, și Sophia Leopold-Muresan (12 ani) din Canada.
În ce privește autorii de literatură pentru copii, și-au dat concursul mai mulți scriitori, printre care: Călin Andrei Mihăilescu, Laura Grünberg, Simona Epure, Cristina Beatrice Preda, Adina Rosetti, Carmen Tinderle, Oana Ursache.
Spre deosebire de ediția din 2019, ediția din anul acesta a venit cu o mare noutate: au fost invitați să participe studenți străini care învață limba română în cadrul lectoratelor noastre. A fost o adevărată provocare atît pentru profesori, cît și pentru studenți: pentru profesori, din considerentul că elevii sînt oglinda care le reflectă abnegația și vocația, iar pentru studenți din considerentul că Festivalul a fost un prilej de a-și etala în public competențele lingvistice în limba română. Inițiativa merită să fie apreciată cu atît mai mult cu cît, în condițiile actuale de globalizare masivă (cînd tinerii pretutindeni învață engleza, iar la Catedrele de limbi romanice de la universități se reduc drastic orele și specializările), nu e deloc facil să promovezi limba română în lume, chiar dacă limba noastră face parte din primele 40 de limbi vorbite pe glob, chiar dacă dintre limbile surori e singura care are un superstrat slav, chiar dacă e cea mai interesantă limbă din Europa (afirmația îi aparține lingvistului finlandez Valentin Kiparskij).
Or, aceste eforturi de promovare a limbii române în lume, depuse de profesorii care predau în străinătate – echipa lectorilor de la Institutul Limbii române din București (al cărui director este dna conf. dr. Daiana Cuibus) –, devin palpabile atunci cînd studenții străini reușesc să se exprime fluent în română, cînd ajung să citească literatură și îndrăgesc texte literare românești, deoarece poemele/fragmentele pe care le-au citit, le-au ales chiar ei.
Studenți străini care învață limba română
În acest context, merită să-i menționăm pe cîțiva dintre acești studenți: Nona Petrossian (Universitatea „V. Brusov“ din Erevan, Armenia), Shang Ziyuan (Universitatea de Studii Străine din Beijing, China), Carla Baltazar (Universitatea din Lisabona, Portugalia), Zafeiris (Universitatea „Democritus“ din Komotini, Grecia), Wojciech Fryszer și Agnieszka Golińska (Universitatea „Adam Mickiewicz“ din Poznan, Polonia), Fatima El Fahssi și Laam In Ayman (Universitatea Mohammed V din Rabat, Maroc), Dinara Zhorlykbayeva și Erlan Shanshanharov (Universitatea de Stat din Karaganda, Kazahstan), Șerban Boghina și Ryan Ciacoi (Universitatea York din Toronto, Canada), Argyelán Krisztián și Laczkó Réka (Universitatea din Szeged, Ungaria), Daniel Nicholas Ballestin Jr și Giulia Trono (Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania), Rania Belkhir, Anas Douiri și Imed Ben Hamed (Universitatea El Manar din Tunis, Tunisia), Alessio Agolino și Michela Belatti (Universitatea din Pisa, Italia), Kara Rumpert și Lara Potočnik (Universitatea din Ljubljana, Slovenia), Paul Fourcet și Eve Morilla (Universitatea din Aix-Marseille, Franța), Gülşən Atakișiyeva și Zərifə Əliyeva (Universitatea de Limbi Străine din Baku, Azerbaidjan), Kristina Djordjevic și Nataša Sparić (Universitatea din Belgrad, Serbia)
Din prezentările succinte care însoțesc fiecare video putem afla mai multe despre acești tineri și ce i-a determinat să învețe limba română. Bunăoară, Meta Kompara (Universitatea din Ljubljana) are o mare pasiune pentru limba și cultura română, joacă în trupa românească de teatru, traduce proză scurtă din română în slovenă. Daniele Volpetti (Institutul Pontifical Oriental, Vatican), călugăr din Ordinul Iezuit, adoră limba română, muzica populară românească și literatura română. Din copilărie i-a plăcut să se joace cu copiii, iar acum se ocupă de copiii străzii, în special de cei de etnie rromă, originari din România. Efşan Akpınar (Universitatea din Ankara, Turcia) este încîntată de limba și cultura română, iar în vara lui 2019 a participat la cursurile de vară la Universitatea din Craiova. În video‑ul trimis la festivalul copilăriei ea citește împrenă cu fratele ei, Aydın Akpınar, elev în clasa a șaptea, poezia Zdreanţă de Tudor Arghezi. Theresa Marie Michaele Noll este studentă la medicină și, în paralel, învață limbă română la Universitatea din Mainz. A beneficiat deja de două stagii în România. Vrea să devină medic pediatru pentru că îi plac foarte mult copiii. Leonie Abstein studiază teologia și limba română la Institutul Pontifical Oriental, Vatican. Acum trei ani, a făcut voluntariat la biserica luterană din Mediaș. Îi place România, îi plac limba, cultura și oamenii. Are prieteni în România. Îi place poezia lui Grigore Vieru.
Nivelul excelent al limbii române pe care îl au unii dintre studenți străini – Michela Belatti (Universitatea din Pisa, Italia) care recită Motoșel și Botoșel de Ana Blandiana, Nataša Sparić (Universitatea din Belgrad, Serbia) cu poemul În țara lui Mură-n gură de Nina Cassian, Chiara Sirigu (Universitatea din Torino, Italia) care citește un fragment din Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, Meta Kompara (Universitatea din Ljubljana, Slovenia) cu proză scurtă de Lavinia Braniște sau Raffaele Guera (Institutul Pontifical Oriental, Vatican) care citește Povestea lui Guguță și Moșii Crăciuni de Spiridon Vangheli – ne determină să fim optimiști în ce privește perspectivele limbii române în lume.
Revenind la festivalul în sine, evenimentul a devenit unul destul de serios, deoarece în buna sa desfășurare s-au implicat alături de Institutul Limbii Române din București, cu excelenta sa echipă în frunte cu Daiana Cuibus, și Ambasadele României din Spania, Portugalia, Tunis și Maroc, precum și Institutele Culturale Române de la Madrid și Lisabona.
19-06-2020
de Eugenia Bojoga
Sursa: Observator Cultural
Nessun commento:
Posta un commento