15 Iun 2020 | scris de Monica Pavelescu
La ora prânzului, zece mese se aliniază pe străduța Mammacara din localitatea Ceglie Messapica, din regiunea Puglia, Italia.
Cartierul a fiert de nerăbdare și poftă, la fel cum și cratițele și oalele Angelei Irimia au fiert la foc mic paste, sosuri cu carne, fructe de mare, ciorbe...
Angela Irimia este o româncă de 35 de ani care gătește în fiecare zi pentru toți vecinii ei bătrâni și singuri, din orășelul aflat în sudul Italiei.
Angela a învățat ce e bunătatea din propria-i experiență de viață. ”Sărăcia te învață multe. Am plecat dintr-o familie, o spun fără rușine, săracă. Am învățat de copii să trăim fără părinți, să muncim noi pentru noi”, spune românca, citată de cotidianul Libertatea.
Angela s-a stabilit în Italia în urmă cu 11 ani. În tot acest timp a lucrat la oricine și pentru oricât, nu s-a dat înapoi de la niciun fel de muncă în gospodărie și s-a considerat mulțumită chiar și când nu a primit nimic. Așa a ajuns, în ani, să fie respectată și iubită de toată lumea. Și așa cum și numele ei tradus în italiană o spune, a ajuns un ”înger” pentru comunitatea în care trăiește.
Are cinci copii, unul cu soțul italian și alți patru din căsătoria din România, pe care i-a adus unul câte unul în Italia.
Chiar dacă le-a oferit copiilor ei o condiție infinit mai bună decât cea pe care a avut-o ea, nu înseamnă că nu i-a deprins cu munca.
”Sunt băieți de nădejde în cartier. Pe lângă școală, mai fac și câte un comision pe ici pe colo. Și bineînțeles, își ajută mama în bucătărie. „Nu beau, nu fumează, sunt cuminți. Toată lumea îmi laudă băieții!”, spune Angela.
În bucătăria ei mică, Angela gătește în fiecare zi pentru minimum zece persoane.
Până la ora 8 dimineața, prânzul e pregătit deja. Românca se trezește de la 5 ca să termine oalele cu mâncare. Este neobosită, lucrează în gospodărie sau la alte persoane care o cheamă în ajutor, muncește și la primăria din localitate.
”Gătesc italienește, rar gătesc românește, doar când vor băieții mei ceva. Fac paste, ciorbițe. Oricum, mâncarea italienească e mai complicată. Dacă faci un sos de carne trebuie să-l fierbi de trei-patru ori, că altfel rămâne acru.
Apoi am mai lucrat prin pizzerii, restaurante, am văzut multe lucruri. Sunt cunoscută. Un pic din cărți, un pic de la soacra mea italiancă... Așa au ajuns să mă cunoască și persoane din orașele apropiate. Mi s-a dus vestea”, spune Angela.
”Cei care trec sunt curioși, văd că întind mesele, pun șervețele la masă și se uită. Noi îi îndemnăm să vină să mănânce cu noi și se opresc. Cine nu s-ar opri? Și uite-așa s-a dus vorba că Angela e brava”, mărturisește românca.
Românca a impresionat prin activitatea ei întreaga Italie după ce Silvia Pettinicchio, profesoară universitară din Milano, cu o casă de vacanță vecină cu cea în care locuiește Angela, a postat povestea ei pe Linkedin.
”Într-o zi eram la balcon și o văd pe această doamnă pe care nu o cunoscusem încă atunci, care la prânz ieșea din casă cu farfurii pline cu mâncare și le ducea la acești oameni. Și seara la fel. Am văzut că s-a întâmplat la fel și a doua zi.
Am întrebat în jur și am aflat că femeia care se numea Angela devenise un pic badanta tuturor. Și eu am inventat acest termen: badanta ”diffusa” (universală, omul bun la toate), pentru toți bătrânii. Și se ocupă de ei gratis”, a povestit Silvia Pettinicchio pentru Libertatea.
”Îi place mult să gătească. În Milano avem o bucătărie mai dietetică. Copiii mei când merg în Puglia, dispar la prânz și se furișează să mănânce acasă la Angela. Așadar, le dă de mâncare și copiilor mei. Bătrânii de acolo o iubesc mult pentru că se ocupă de toți. Are o generozitate incredibilă.
Lucrul care m-a impresionat este faptul că nu sunt o familie bogată, locuiesc toți în două camere. Dar când gătește, gătește într-o cratiță mare și îi hrănește pe toți. Asta m-a emoționat”, a completat Silvia, care a vrut să arate, prin postarea ei, că bunătatea este un limbaj universal, care îi apropie pe oameni.
Sursa: 3dots.ro
Nessun commento:
Posta un commento