Responsabilităţilor părinţilor divorţaţi, în România şi în strâinătate

RESPONSABILITĂŢILOR PĂRINŢILOR DIVORŢAŢI, ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN STRÂINĂTATE
Divorţul afectează atât pe cei care au încheiat căsătoria, cât şi pe cei mici. Atât părinţii, cât şi copii vor suferi, instanţa însă va veghea mereu asupra interesului superior al copilului. Odată cu hotărârea de divorţ, este luată şi decizia privind răspunderea părinţilor faţă de copii.

Instanţele competente să hotărască asupra răspunderii părinteşti sunt cele din statul membru în care locuieşte, de obicei, copilul. Orice parte interesată poate cere ca o hotărâre privind răspunderea părintească să fie recunoscută şi executată într-un alt stat membru.

Pensia alimentară sau pensia de întreținere a minorului reprezintă obligația părintelui necustodian în favoarea copilului, stabilită în urma pronunțării unei sentințe de divorț sau în urma separării unor părinți necăsătoriți.

După divort, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi sau, în mod excepţional şi întemeiat, doar unuia dintre părinţi, care va avea dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat.

De asemenea, instanţa va mai stabili:
1. contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor
2. locuinţa la unul dintre parinti, ţinând seama de interesul său superior
3. excepţional şi numai în interesul copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la o instituţie de ocrotire sau la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora
4. prestaţia compensatorie a copilului poate fi mărită sau micşorată, la cerere, de către judecător în funcţie de mijloacele părintelui debitor şi resursele părintelui creditor.

Potrivit articolului 499 din Noul Cod Civil român, obligaţia de intreţinere a minorului se va menţine până când acesta devine major sau, în cazul în care îşi continuă studiile, până împlineşte vârsta de 26 de ani.

Plata pensiei de întreţinere va fi efectuată fie prin rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la termenele stabilite prin hotărâre judecătorească.

Există posibilitatea plăţii anticipate a unei sume globale care să acopere nevoile de întreţinere ale celui îndreptăţit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreţinerea (în funcţie de posibilităţile părintelui obligat la plată (articolul 533 Noul Cod Civil român).

Este posibilă suspendarea plăţii pensiei de întreţinere către minor, pe durata în care acesta este găzduit la părintele debitor sau obligat la plata pensiei de întreţinere.

În cazul nerespectării obligaţiilor stabilite de către instanţă, părintele debitor poate fi urmărit penal pentru infracţiunea de abandon al familiei.

În condiţiile în care foarte mulţi părinţi sunt plecaţi din ţară şi refuză să mai plătească pensia de întreţinere a copiilor lor, autorităţile europene au stabilit că părinţii iresponsabili să fie depistaţi şi opriţi cu ajutorul Poliţiei de Frontieră.

Avocat stagiar Cristina Tutu