Despre noile reguli ale divorţului în România – Divorţul la notar

DESPRE NOILE REGULI ALE DIVORŢULUI ÎN ROMÂNIA – DIVORŢUL LA NOTAR
A trece printr-un divorţ poate fi un lucru extrem de greu şi de stresant, mai ales când există şi copii. Varianta cea mai puţin costisitoare şi solicitantă este atunci când cei doi soţi ajung la o rezolvare, cu alte cuvinte divorţul consensual.

Începând cu 1 octombrie 2011, odată cu adoptarea noului cod civil român, desfacerea căsătoriei prin divorţ se poate efectua prin acordul soţilor la NOTAR sau la STAREA CIVILĂ.

Divorţul prin acordul soţilor sau divorţul consensual este posibil când ambii soţi au luat decizia de comun acord, indiferent de data căsătoriei şi dacă au copii minori născuţi în timpul căsătoriei.

Divorţul consensual se poate cere la notarul sau la primăria:
1. din localitatea ultimei locuinţe comune
2. din localitatea unde s-a încheiat căsătoria.

Această procedură presupune ca ambii soţi să fi convenit în toate aspectele legate de: numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi. În cazul in care nu există înţelegere între soţi, desfacerea căsătoriei va putea fi efectuată doar de către instanţa de judecată competentă, şi anume Tribunalul.

Cererea de divorţ consensual se poate depune de către unul dintre soţi sau de către ambii soţi, la notarul public. Cererea va fi prezentată personal sau prin mandatar cu procură autentică (art. 378 noul cod civil român). Este însă obligatorie prezenţa celor doi în momentul în care se pronunţa desfacerea căsătoriei.

Ulterior, notarul va acorda un termen de 30 de zile, numit şi «termen de reflecţie », după care soţii trebuie să se prezinte personal pentru eliberarea certificatului de divorţ.

În cazul divorţului consensual, notarul nu va constata culpa soţilor ci doar că raporturile dintre soţi sunt grav şi iremediabil vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Referitor la întreţinerea soţului divorţat, articolul 42 din Noul Cod Civil român, prevede că acesta va avea drepturi în următoarele condiţii:
1. când se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie, ori în timpul căsătoriei;
2. când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legatură cu căsătoria;

Întreţinerea datorată poate fi stabilită până la o treime din venitul net din muncă al soţului obligat la plata ei, potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
Această întreţinere, împreună cu cea datorată copiilor, nu va putea depăşi jumatate din venitul net din muncă al soţului obligat la plată.

Când divorţul este pronunţat din vina exclusivă a unuia dintre soţi, acesta nu va beneficia de dreptul de întreţinere, ba chiar va putea fi obligat la plata despăgubirilor provocate de producerea divorţului.

(Modificări aduse prin Legea 287/2009 privind Noul cod civil român republicat în Monitorul Oficial 505/201, aplicabil din 1.10.2011).

Avocat stagiar Cristina Tutu