Studiu: Mâncărurile româneşti, cele mai periculoase pentru siluetă

Trei din cinci români susţin că propriile mâncăruri tradiţionale sunt cele mai "periculoase" pentru siluetă, relevă un studiu GfK referitor la atitudinile europenilor şi americanilor cu privire la diete, mâncăruri tradiţionale şi gătit. Românii consideră că mâncărurile care îngraşă cel mai mult sunt chiar cele româneşti. Mâncărurile ungureşti şi cele americane sunt şi ele menţionate printre mâncărurile grase, dar de mai puţin de 10% dintre români.
În comparaţie cu alte ţări studiate în cadrul aceluiaşi proiect, România este pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai grase mâncăruri, fiind surclasată de Ungaria, Cehia, Grecia şi SUA.
Patru din cinci români au declarat că de cele mai multe ori beau apă la masa de prânz. Ocazional ea este înlocuită de bere, vin sau sucuri, naturale ori carbogazoase. Unul din cinci bărbaţi consumă frecvent bere la masa de prânz sau vin, în special din mediul rural. Femeile preferă mai degrabă sucurile şi cafeaua. Alte băuturi prezente pe masa românilor la prânz sunt laptele şi ceaiul, fiecare fiind printre preferinţele a aproximativ 10% dintre români. 11% dintre bărbaţi consumă frecvent băuturi alcoolice tari la masa de prânz.
În privinţa consumului de sucuri naturale şi carbogazoase, România este aproximativ la acelaşi nivel de preferinţă cu ţările din centrul şi estul Europei şi puţin peste nivelul celor din vestul Europei. Doar ruşii şi cehii ne depăşesc în privinţa consumului de cafea la masa de prânz. În ceea ce priveşte preferinţa pentru bere suntem pe locul 4, fiind surclasaţi de cehi, suedezi şi austrieci. La aceste produse, România se situează peste media Europei vestice sau centrale şi de est.
Cercetarea mai relevă că în gospodăriile româneşti se găteşte în cinci zile ale săptămânii, medie scăzută în comparaţie cu celelalte ţări participante la studiu. Numai în 43% dintre gospodării se găteşte în fiecare zi, iar în 35% o dată la două zile.În mediul urban gătitul la două zile este preferat în mai multe gospodării decât în mediul rural, 39% faţă de 27%.

Sursa: Agerpres