Sârbii încep în această primăvară construcţia unui coridor de transport rutier care va lega Belgradul de coasta de sud a Mării Adriatice şi de graniţa cu România. Supranumit “4B” pentru că va lega într-un final patru oraşe al căror nume începe cu această literă: Bari (Italia) - Bar (Muntenegru) - Belgrad (Serbia) - Bucureşti (România), acesta va asigura principala legătură rutieră între ţara noastră şi Italia.
400 de kilometri pe teritoriul sârbesc
Anunţul a fost făcut săptămâna trecută de ministrul sârb al infrastructurii, Milutin Mrkonjic. Conform acestuia, Serbia va începe lucrările în luna martie. “Este vorba despre o şosea care pleacă din Timişoara, prin Vrsac, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgoriţa şi Bar, ajungând deci în Muntenegru, de unde se poate asigura o legatură către Bari, în Italia”, a spus ministrul.
Când va fi gata, autostrada de la graniţa României şi până la Bar va număra aproximativ 560 de kilometri, din care 400 pe teritoriul sârbesc, iar 160 de kilometri în Muntenegru.
Potrivit autorităţilor sârbe, pe teritoriul României autostrada ar avea o lungime de circa 100 de kilometri - de la graniţă până la autostrada Arad -Timişoara, parte a Coridorului IV paneuropean.
Noul coridor european a făcut parte din agenda discuţiilor preşedintelui sârb, Boris Tadici, cu ocazia vizitei sale în Italia şi întâlnirii oficiale cu omologul său, în decembrie 2009.
Reprezentanţii Italiei insistă pentru acest proiect, spun oficialii sârbi, deoarece va fi foarte util în transportul mărfurilor şi va aduce o importantă dezvoltare economică zonelor traversate. În ceea ce îi priveşte pe români, aceştia vor avea la dispoziţie inclusiv o rută civilizată pe care să o abordeze dacă vor să-şi petreacă vacanţele pe coasta dalmată a Mării Mediterane, susţin autorităţile sârbe.
„Gata în câţiva ani”
“Coridorul XI este un coridor nou care, pe lângă Coridorul X european, ce trece deja prin Serbia, are o importanţă majoră pentru ţara noastră. De aceea, lucrările au fost planificate să înceapă în primăvara acestui an, iar o bună parte din mijloacele necesare sunt deja prevăzute în bugetul Serbiei”, a declarat Jovica Zarkula, secretar de stat din Ministerul Infrastructurii de la Belgrad.
El a adăugat însă că nu poate avansa în numele Serbiei un termen până la care se vor finalize lucrările, pentru că ele depind, în fapt, de patru ţări. „Proiectul se preconizează să fie finalizat în câţiva ani, timpul efectiv nu depinde numai de Serbia, ci şi de celelalte ţări, ale căror guverne sunt cointeresate şi care vor trebui să asigure fondurile necesare”, a mai spus oficialul.
Potrivit lui, guvernul de la Belgrad consideră proiectul ca fiind unul de maximă importanţă, astfel că şi alocările bugetare vor fi pe măsură. „Proiectul este considerat de maximă prioritate în ceea ce priveşte investiţiile capitale, practic, o parte din lucrările de pe teritoriul Serbiei, respectiv sectorul Belgrad - Ljg, au deja finanţarea asigurată”, a adăugat Jovica Zarkula.
El a dat ca exemplu construirea centurii ocolitoare a oraşului Vrsec, unde au fost alocate 13 milioane de euro încă de anul trecut. Viitoarea autostradă include definitivarea centurii ocolitoare a Belgradului, realizarea unei centuri similare la Vrsec (cel mai apropiat oraş de graniţa cu România), a unui nou pod peste Dunăre în zona Bolec şi un nod rutier la Bubanj.
Cale ferată
Proiectul va dubla autostrada cu o cale ferată, pe exact acelaşi traseu. Până la Belgrad există cale ferată electrificată, iar în ceea ce priveşte porţiunea dinstre capitala Serbiei spre România (Belgrad - Vrsec - graniţa cu România) proiectul a fost finalizat, cel mai apropiat oraş sârb de graniţa ro mâ nea scă defininduse astfel ca un centru regional al Serbiei.
COMUNICARE EXTERNĂ
Luaţi pe nepregătite
Intenţia Serbiei privind construcţia noului coridor este o surpriză pentru autorităţile române. „Nu ştiu nimic despre acest proiect. Este pentru prima dată când aud de el”, ne-a spus Dorina Tiron, şefa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Tiron ne-a precizat că, în acest an, compania nu are bugetat pentru cei aproximativ 100 de kilometri de autostradă care ar trebui să facă legătura cu Coridorul IV paneuropean. „Noi avem studiile de fezbilitate trimise la Bruxelles şi aşteptăm finanţare pentru tronsoanele de pe Coridorul IV. În acest an, vrem să organizăm licitaţiile pentru constructori, aşa încât la finele anului să avem încheiate contractele”, ne-a spus directorul general al CNADNR.
Potrivit site- ului companiei, construcţia autostrăzii între Nădlac şi Piteşti se află în diferite faze. În acest an, vor fi finalizate lucrările la centura ocolitoare a municipiului Sibiu şi Arad. De la Nădlac până la Piteşti, autostrada va avea 437 de kilometri, costurile de construcţie fiind estimate la peste 6,3 miliarde euro.
La fel de uimiţi de noul coridor european au fost şi transportatorii români. Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), ne-a declarat că iniţiativa este una de lăudat.
„O astfel de rută este foarte benefică şi scuteşte foarte mult din ruta de acum pe relaţia Italia, prin Bulgaria şi Grecia”. Întrebat dacă a mai auzit de acest coridor, preşedintele FORT a răspuns că nu.
Sursa: Evenimentul zilei
Nessun commento:
Posta un commento