Loredana Toma
Joi, 14 Ianuarie 2010
AMBIŢIE. Actriţa Kristina Cepraga îşi doreşte „să fie vioara întâi” în filme româneşti de epocă sau într-un musical.
La şase ani după ce s-a stabilit în Italia, fosta vedetă MTV Kristina Cepraga spune, într-un interviu acordat EVZ, că acum îşi doreşte să apară în producţiile din România.
A învăţat că exclusiv din artă nu se poate trăi, iar din experienţa acumulată în Peninsulă a tras câteva concluzii care reprezintă un fel de motto al său: „Un actor trebuie să aibă, pe lângă o paletă largă de personaje, şi capacitatea de a interpreta roluri în mai multe limbi străine, de bază fiind, evident, engleza”.
Două dintre dorinţele sale sunt să realizeze un musical şi să joace într-un film retro din perioada anilor ’50-’60, cu culoarea şi parfumul de atunci, şi regizat de un artist român.
„În Italia sunt actriţa româncă ce, deseori, e chemată pentru personaje de rusoaice, poloneze, ucrainence”, spune Kristina, care acum visează să fie „vioara principală” în România.
EVZ: Ce faci acum în Italia?
Kristina Cepraga: Am plecat în urmă cu 6 ani, din dorinţa de a învăţa limba italiană şi de a-mi continua studiile de actorie începute în ţară. Am intrat la Cinecitta Campus unde, pe lângă actorie, timp de un an, am studiat şi ce se întâmplă în spatele camerei, de la noţiuni de imagine, până la montaj şi producţie. Acum studiez, citesc, văd filme şi scriu... Nu ştiu dacă am talent, dar simt nevoia, în perioada asta a vieţii mele, să scriu... poate cândva o să le şi folosesc.
Ai ales cariera internaţională. De ce? Îţi este dor de România?
Nu am „ales” cariera in ternaţională, ci am dorit să mă pun în joc într-o ţară unde nu am pe nimeni, nu mă ştie nimeni şi dacă voi fi bună şi, evident, norocoasă, voi putea fi cunoscută exclusiv ca actriţă. Nu a fost uşoară această alegere, dar cred că a meritat. Consider că un actor trebuie să aibă, pe lângă o paletă largă de personaje, şi capacitatea de a interpreta roluri în mai multe limbi străine, de bază fiind, evident, engleza, după franceză, italiană, spaniolă sau germană.
Evident că aţi putea să-mi daţi exemplul Maiei Morgenstern, care a jucat în „The Passion of the Christ”, în limba aramaică. Îmi este dor de România şi intenţionez să accept şi să mă autopropun (de ce nu) pentru producţii româneşti.
Ce te-a nemulţumit aici?
Nu prea cunosc actori tineri care trăiesc bine exclusiv din artă, putându-şi plăti chirie şi alte lucruri vitale. Am colegi la facultate care au făcut foamea pe perioada şcolii, sperând că după facultate îşi vor găsi uşor un loc de muncă într-un teatru şi să poate face şi film.
Din cauza faptului că nu erau recomandaţi să joace în teatru sau seriale (de unde puteau să câştige), până la urmă au abandonat îndreptându- se spre altceva.
Eu eram norocoasă, pentru că începusem de mică o carieră în TV, deci câştigam şi pe perioada facultăţii, dar, pe de altă parte, purtam un stigmat de persoană „televizivă”, ce mi-a dăunat în timp.
Consider că showbizul românesc este plin de mizerie învelită în poleială strălucitoare. Ca să stai la joc trebuie ori să fii tare, ori să te faci frate cu „necuratul”... Am plătit şi plătesc faptul că făceam parte...
Vrei să revii pentru a face teatru? Cum stau lucrurile?
Mi-ar plăcea mult să fac un musical. Să vedem ce îmi rezervă viitorul şi ce e pus deoparte pentru mine.
„Blonda noastră cu strungăreaţă poate deschide gura fără să te facă să apeşi pe mute”, spun fanii tăi pe forumuri... Cred că în Italia reprezint actriţa româncă ce, deseori, e chemată pentru personaje de rusoaice, poloneze, ucrainence. În momentul de faţă am ajuns să-mi lucrez mai mult accentul şi să pot juca şi alte naţionalităţi. Consider Italia a doua mea patrie, dar, în acelaşi timp, locul unde mereu voi fi româncă şi nu una de-a lor...
Aveai o afacere, cu iubitul tău în Italia la care ai renunţat. Acum mai ai vreuna sau intenţionezi să-ţi mai deschizi? Afacerea respectivă nu a funcţionat şi, după mai bine de doi ani de muncă, răstimp în care personal lucram cu clienţii în centrul
nostru fitness, am fost nevoită să renunţ. A fost şi o perioadă când micile firme au cam dat faliment din cauza crizei economice. Am suferit, dar am trecut peste. Singura mea afacere rămân eu.
Ce te-a determinat să participi, anul trecut, la „Dansez pentru tine” şi cu ce gânduri ai plecat de acolo?
Mi-a plăcut ideea de a mă pune la încercare într-un ritm alert, să învăţ mai multe stiluri de dans, să-mi demonstrez că fac faţă, că pot ajuta pe cineva şi cred că mi-a prins bine... iată că acum mă gândesc la musical. Asta este şi o tendinţă în cinema-ul american
, să folosească actori cu veleităţi... în acest sens, vezi „Nine”, „Moulin Rouge”, „Chicago”, „Grease”, „Slumdog Millionaire”...
PREGĂTIRE
Kristina a învăţat noţiuni de montaj şi producţie în studiourile Cinecitta
•Kristina Ceparga a absolvit facultatea de actorie, la Universitatea Hyperion din Bucureşti, apoi cursurile de actori la studiourile Cinecitta Campus din Roma unde, pe lângă actorie, timp de un an, a studiat şi ce se întâmplă în spatele camerei, de la noţiuni de imagine la montaj şi producţie.
•A început, încet, să-şi alcătuiască un portofoliu de actriţă de teatru şi film în Peninsulă. În prezent, pe lângă diversele proiecte mai mici sau mai mari din Italia, îşi doreşte să apară în producţii în ţara de baştină.
Sursa: EVZ.ro
Joi, 14 Ianuarie 2010
AMBIŢIE. Actriţa Kristina Cepraga îşi doreşte „să fie vioara întâi” în filme româneşti de epocă sau într-un musical.
La şase ani după ce s-a stabilit în Italia, fosta vedetă MTV Kristina Cepraga spune, într-un interviu acordat EVZ, că acum îşi doreşte să apară în producţiile din România.
A învăţat că exclusiv din artă nu se poate trăi, iar din experienţa acumulată în Peninsulă a tras câteva concluzii care reprezintă un fel de motto al său: „Un actor trebuie să aibă, pe lângă o paletă largă de personaje, şi capacitatea de a interpreta roluri în mai multe limbi străine, de bază fiind, evident, engleza”.
Două dintre dorinţele sale sunt să realizeze un musical şi să joace într-un film retro din perioada anilor ’50-’60, cu culoarea şi parfumul de atunci, şi regizat de un artist român.
„În Italia sunt actriţa româncă ce, deseori, e chemată pentru personaje de rusoaice, poloneze, ucrainence”, spune Kristina, care acum visează să fie „vioara principală” în România.
EVZ: Ce faci acum în Italia?
Kristina Cepraga: Am plecat în urmă cu 6 ani, din dorinţa de a învăţa limba italiană şi de a-mi continua studiile de actorie începute în ţară. Am intrat la Cinecitta Campus unde, pe lângă actorie, timp de un an, am studiat şi ce se întâmplă în spatele camerei, de la noţiuni de imagine, până la montaj şi producţie. Acum studiez, citesc, văd filme şi scriu... Nu ştiu dacă am talent, dar simt nevoia, în perioada asta a vieţii mele, să scriu... poate cândva o să le şi folosesc.
Ai ales cariera internaţională. De ce? Îţi este dor de România?
Nu am „ales” cariera in ternaţională, ci am dorit să mă pun în joc într-o ţară unde nu am pe nimeni, nu mă ştie nimeni şi dacă voi fi bună şi, evident, norocoasă, voi putea fi cunoscută exclusiv ca actriţă. Nu a fost uşoară această alegere, dar cred că a meritat. Consider că un actor trebuie să aibă, pe lângă o paletă largă de personaje, şi capacitatea de a interpreta roluri în mai multe limbi străine, de bază fiind, evident, engleza, după franceză, italiană, spaniolă sau germană.
Evident că aţi putea să-mi daţi exemplul Maiei Morgenstern, care a jucat în „The Passion of the Christ”, în limba aramaică. Îmi este dor de România şi intenţionez să accept şi să mă autopropun (de ce nu) pentru producţii româneşti.
Ce te-a nemulţumit aici?
Nu prea cunosc actori tineri care trăiesc bine exclusiv din artă, putându-şi plăti chirie şi alte lucruri vitale. Am colegi la facultate care au făcut foamea pe perioada şcolii, sperând că după facultate îşi vor găsi uşor un loc de muncă într-un teatru şi să poate face şi film.
Din cauza faptului că nu erau recomandaţi să joace în teatru sau seriale (de unde puteau să câştige), până la urmă au abandonat îndreptându- se spre altceva.
Eu eram norocoasă, pentru că începusem de mică o carieră în TV, deci câştigam şi pe perioada facultăţii, dar, pe de altă parte, purtam un stigmat de persoană „televizivă”, ce mi-a dăunat în timp.
Consider că showbizul românesc este plin de mizerie învelită în poleială strălucitoare. Ca să stai la joc trebuie ori să fii tare, ori să te faci frate cu „necuratul”... Am plătit şi plătesc faptul că făceam parte...
Vrei să revii pentru a face teatru? Cum stau lucrurile?
Mi-ar plăcea mult să fac un musical. Să vedem ce îmi rezervă viitorul şi ce e pus deoparte pentru mine.
„Blonda noastră cu strungăreaţă poate deschide gura fără să te facă să apeşi pe mute”, spun fanii tăi pe forumuri... Cred că în Italia reprezint actriţa româncă ce, deseori, e chemată pentru personaje de rusoaice, poloneze, ucrainence. În momentul de faţă am ajuns să-mi lucrez mai mult accentul şi să pot juca şi alte naţionalităţi. Consider Italia a doua mea patrie, dar, în acelaşi timp, locul unde mereu voi fi româncă şi nu una de-a lor...
Aveai o afacere, cu iubitul tău în Italia la care ai renunţat. Acum mai ai vreuna sau intenţionezi să-ţi mai deschizi? Afacerea respectivă nu a funcţionat şi, după mai bine de doi ani de muncă, răstimp în care personal lucram cu clienţii în centrul
nostru fitness, am fost nevoită să renunţ. A fost şi o perioadă când micile firme au cam dat faliment din cauza crizei economice. Am suferit, dar am trecut peste. Singura mea afacere rămân eu.
Ce te-a determinat să participi, anul trecut, la „Dansez pentru tine” şi cu ce gânduri ai plecat de acolo?
Mi-a plăcut ideea de a mă pune la încercare într-un ritm alert, să învăţ mai multe stiluri de dans, să-mi demonstrez că fac faţă, că pot ajuta pe cineva şi cred că mi-a prins bine... iată că acum mă gândesc la musical. Asta este şi o tendinţă în cinema-ul american
, să folosească actori cu veleităţi... în acest sens, vezi „Nine”, „Moulin Rouge”, „Chicago”, „Grease”, „Slumdog Millionaire”...
PREGĂTIRE
Kristina a învăţat noţiuni de montaj şi producţie în studiourile Cinecitta
•Kristina Ceparga a absolvit facultatea de actorie, la Universitatea Hyperion din Bucureşti, apoi cursurile de actori la studiourile Cinecitta Campus din Roma unde, pe lângă actorie, timp de un an, a studiat şi ce se întâmplă în spatele camerei, de la noţiuni de imagine la montaj şi producţie.
•A început, încet, să-şi alcătuiască un portofoliu de actriţă de teatru şi film în Peninsulă. În prezent, pe lângă diversele proiecte mai mici sau mai mari din Italia, îşi doreşte să apară în producţii în ţara de baştină.
Sursa: EVZ.ro
Nessun commento:
Posta un commento