Alegeri parlamentare 30 noiembrie‏ - comunicate

CUM VOI COMBATE MUNCA LA NEGRU ÎN STRĂINĂTATE

Fenomenul muncii la negru este foarte răspândit în toate statele membre Uniunii Europene, depăşind în unele zone ale Europei chiar şi 20% din PIB. Situaţia muncii la negru în România s-a schimbat în ultimii patru ani datorită emigrării unei părţi din forţa de muncă, mai ales tinerii.
Conform studiilor efectuate de către Ministerului Afacerilor Externe în 2008, şi al Departamentului pentru Muncă în Străinătate, doar 1,2 milioane de români se afla legal pe teritoriul statelor membre UE, cei mai mulţi fiind în Italia (493.793) şi Spania (445.000), iar cei mai puţini în Slovenia (614) şi Polonia (650). În schimb numărul celor aflaţi ilegal în Europa se triplează.

Referindu-ne la fenomenul emigrării forţei de muncă în Europa, cauzele care împing românii să accepte munci deseori fără forme legale sunt sunt multiple şi legate direct de nivelul de trai şi oportunităţile din România, spre exemplu: restructurarea sau închiderea unor mari întreprinderi, mai ales în zone rurale sau de munte; instabilitatea economico-financiară a unor întreprinderi mici sau mijlocii; lipsa veniturilor pentru un trai decent, corelat cu vulnerabilitatea unei categori socio-profesionale; birocraţia şi fiscalitatea excesivă care împing angajatorii să prefere riscul amenzilor usturătoare în locul angatorii cu acte în regulă.
Domeniile predilecte pentru emigrarea forţei de muncă româneşti (deseori la negru) sunt: construcţiile, exploatările forestiere, fabricile de mobilă, industria uşoară, comerţul, menajerele şi bonele pentru copii/bătrâni, vinificaţie, morărit şi muncile agricole.

A pleca la muncă în străinătate este un miraj care atrage mulţi români, dar puţini sunt informaţi cu privire la riscurile şi dezavantajele muncii la negru, precum:
dispare vechimea în muncă şi de aici dreptul la pensie;
nu există asigurare medicală gratuită, drept la indemnizaţie de maternitate pentru femei, pensie de invalid sau concediu medical pe cazuri de boală sau accidente de muncă;
nu se poate accede la piaţa creditelor bancare;
se pierde dreptul de a a efectua cursuri de calificare sau conversie profesională;
pe un teritoriu cu o cultură şi o limbă străine, unde există legi şi reguli diferite decât în România, cea mai mare capacană este ajungerea în reţele mafiote sau în traficul de fiinţe umane.

Combaterea şi reducerea muncii la negru şi a efectelor sale este una dintre priorităţile Guvernelor României în general, fapt pentru care se intensifică limitarea acestui fenomen prin adoptarea de noi măsuri. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană s-a îmbunătăţit legislaţia privind stimularea investiţiilor străine, s-au intensificat controalele Inspectoratului de Muncă, IMM-urile pot obţine mai uşor microcredite. În plus există miliarde de euro pe care România sperăm să le atragă în proiecte importante de infrasctructură şi nu numai.
Anul acesta, mai ales în perspectiva alegerilor din noiembrie, s-au organizat diferite târguri de joburi în Italia şi Spania pentru reîntoarcerea românilor ca să muncească în patrie. Pentru stimularea românilor de a se întoarce în România se vor pune în practică şi o serie de strategii de reducere de taxe sau co-finanţare în varii sectoare.

Ca şi român care trăieşte şi munceşte în Italia de mai bine de 10 ani, cunosc foarte bine legislaţia muncii şi problemele cu care se confruntă românii când decid să întreprindă calea străinătăţii. Ştiu cum funcţionează (în cele mai multe cazuri) filiera emigrării pentru muncă, de aceea în activitatea de voluntariat desfăşurată în ultimii ani am încercat să intensific foarte mult comunicarea şi informaţiile cu privire la legislaţia muncii, organizând periodic conferinţe cu autorităţile, scriind articole şi comunicate. Am considerat că românului îi trebuie în primul rând informarea exactă în privinţa actelor pe care trebuie să le prezinte autorităţilor, apoi ajutor pentru completarea anumitor formulare, cunoaşterea drepturilor şi a obligaţiilor sale ca angajat în cadrul sistemului economic italian.
În perspectiva alegerii mele ca senator în Parlamentul României pentru diaspora din Europa şi Asia, voi încerca să continui ceea ce am început pe terenul voluntariatului, cu instrumente oferite de Guvernul României şi a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Voi propune înfiinţarea unor birouri ale inspectoratelor de muncă româneşti pe teritoriul italian şi spaniol în principal, dar cu posibilităţi de extindere oriunde va fi nevoie în Europa şi Asia. Aceste birouri vor fi coordonate de avocaţi şi consultanţi comerciali care vor desfăşura următoarele activităţi în regim de urgenţă:
de consiliere legală şi informare gratuite pentru comunităţile de români aflate în dificultate în problematicile muncii;
de colaborare directă cu inspectoratele de muncă italiene pentru reclamaţii în cazuri de muncă la negru, neplata salariilor de către angajatori, muncă în condiţii de nesiguranţă sau accidente de muncă;
de ajutorare a românilor care devin victime ale suprataxelor ilegale abuzive practicate uneori chiar de alţi români.
De asemenea, birourile vor difuza actualizările de legi şi normative de interes pentru comunităţile de imigranţi români reţelei de asociaţii de voluntariat de pe teritoriu, prin organizarea de conferinţe sau simpozioane, optimizând astfel destinaţia comunicării.
Fiecare regiune unde există comunităţi de români are local cel puţin două asociaţii de voluntariat care pot deveni parteneri de dialog, întrucât reprezintă deja interesele românilor, iar astfel informaţiile ajung să circule mai uşor decât prin filtrul steril al Consulatelor Generale, deja asaltate de alte probleme.

Binînţeles că aceste propuneri sunt doar soluţii pentru rezolvarea unei părţi din problematicile muncii legale şi la negru în rândul românilor imigranţi, însă adevăratele schimbări vor trebui să se petreacă în România, prin intensificarea investiţiilor străine, creşterea constantă a economiei sau oferta serioasă de repatrierei a forţei de muncă prin asigurarea unui nivel de trai superior.

Marian Mocanu
Candidat la Senatul României